Sistemele de transport, tot mai inteligente

Centrul Bucurestiului, intr-o zi cu trafic rutier normal

Pe masura cresterii valorilor de trafic si a evolutiei tehnologiei, transporturile rutiere tind sa devina ansambluri integrate, cu o autonomie tot mai ridicata, care se apropie din ce in ce mai mult de standardele inteligentei artificiale.

O asemenea perfectionare a sistemelor de transport nu mai poate fi contestata. Chiar la nivelul Uniunii Europene, prin Directiva nr. 40/2010, a fost acceptata notiunea de

„Sisteme de transport inteligente” (Intelligent Transportation Systems), a explicat, pentru Green Report, dr. ing. Florin Nemtanu, sef de lucrari in cadrul Facultatii de Transporturi a Universitatii Politehnica Bucuresti. Pentru Romania, cel mai evoluat sistem de transport inteligent functioneaza la nivelul Municipiului Bucuresti.

Sistemul a fost realizat de compania romaneasca UTI, ca integrator de tehnologii si dezvoltator de solutii. Sistemul de management al traficului urban, denumit Bucharest Transportation Management System (BTMS) a fost implementat in Bucuresti in perioada anilor 2007 – 2009, a explicat, pentru Green Report, Cristina Bica, sef de departament in cadrul UTI – Linia de Business Traffic Management.

140 de intersectii „vorbesc” intre ele

Sistemul a cuprins initial 96 de intersectii, iar in perioada 2009 – 2011 a fost extins la 140 de intersectii. Sistemul are trei componente, denumite, in limbajul specialistilor, UTC (Urban Traffic Control), CCTV (supraveghere video urbana) si PTM (Public Transport Management).

Sistemul este functional de la sfarsitul anului 2009. Pana in prezent, conform datelor cuantificate de sistem, cele mai aglomerate puncte din Bucuresti sunt cele de la Universitate, Piata Presei, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle.

Anul acesta, traficul maxim a fost atins in data de 13 aprilie. Media orara a masinilor care au intrat in Piata Victoriei, din toate directiile, a fost de aproximativ 27.000, in intervalul orar 8.00-9.00. In cadrul sistemului BTMS, echipamentele din teren comunica cu centrul de monitorizare si control, prin intermediul unei retele proprii de fibra optica, apartinand Primariei Capitalei.

Informatiile sunt transmise in timp real, 24 de ore din 24. In centrul de monitorizare lucreaza operatori din partea Politiei Capitalei si a Administratiei Strazilor, precum si un inginer de sistem din partea firmei UTI. Datele transmise in BTMS sunt inregistrate automat si stocate pentru a putea fi folosite, de catre sistem, ca baza pentru prognoza traficului, dar si ca date statistice.

In perioada mai – iunie 2011, echipamente specifice au fost implementate pe Pasajul Basarab si integrate in BTMS. Pe pasaj au fost montate sisteme de informare dinamica a calatorilor, prin panouri cu mesaje variabile, sisteme CCTV si sisteme de detectie a incidentelor – accidente ru-tiere, pietoni pe partea carosabila, in-carcaturi pierdute sau vehicule care circula sub o anumita viteza.

„Limita inferioara de viteza pe pasaj este de 30 de kilometri la ora, dar se poate seta si la o alta valoare”, explica Cristina Bica.

Tot in zona Pasajului Basarab au fost instalate puncte de masurare a calitatii aerului, precum si statii meteo care sa detecteze carosabilul umed sau poleiul. In sistemul BTMS urmeaza a fi integrate sectoarele rutiere de pe Soseaua Pantelimon si Bulevardul Liviu Rebreanu. In viitor, ansamblul BTMS din Bucuresti va fi completat cu parcometre, care vor permite soferilor sa plateasca parcarea cu bancnote, monede, card bancar sau card RATB.

Centrul de control, un Argus cu 60 de ochi

In cadrul sistemului BTMS, volumul traficului auto este inregistrat prin intermediul unor senzori cu bucla inductiva, incorporati in carosabil. Datele transmise automat de senzori sunt completate prin imaginile transmise de camerele video.

Panoul cu monitoare permite ur-marirea simultana a pana la 60 de imagini. In cazul in care remarca un element suspect pe unul dintre monitoare, operatorul uman poate mari imaginea redata de acesta, pentru a observa mai bine detaliile.
Imaginile oferite de toate monitoarele sunt inregistrate si pastrate timp de 30 de zile, iar la nevoie pot servi ca probe in instanta, au precizat, pentru Green Report, specialistii din Centrul BTMS.

Alte informatii sunt preluate chiar de la vehiculele in miscare, prin intermediul unui sistem denumit Floating Car System, explica doctorul inginer Florin Nemtanu. Un asemenea sistem functioneaza, de exemplu, la firmele de curierat, care l-au aplicat pentru a-si optimiza consumul de carburant si pentru a reduce durata curselor automobilelor.

Noutatea sistemului BTMS consta in capacitatea acestuia de a-si adapta timpii de semaforizare in timp real, in functie de valorile de trafic. In plus, din Centrul BTMS pot fi modificati diversi parametri ai sistemului, astfel incat traficul sa se desfasoare cat mai fluent.

Sistemul BTMS este conceput astfel incat sa fie autonom in cazul unei pene de curent. Echipamentele din teren au acumulatoare proprii, iar Centrul BTMS are un generator de curent propriu, care ii poate mentine functionarea timp de 48 de ore.

Modelul romanesc, „exportat” in Polonia

Dupa punerea in functiune a sistemului BTMS din Bucuresti, solutii similare au fost adaptate si implementate in alte doua orase din Romania, la Craiova si la Arad, precum si in Polonia, in orasele Szczecin si Kalisz.

„Am castigat acolo o licitatie pentru un sistem de management al traficului. Sistemele din Polonia vor fi similare celui din Bucuresti”, a explicat, pentru Green Report, Cristina Bica. In plus fata de Bucuresti, in orasul Kalisz vor fi instalate un sistem de cantarire in miscare pentru autovehiculele de transport marfa, o retea de panouri cu mesaje variabile si un sistem de citire automata a numerelor de inmatriculare a autovehiculelor. Proiectul din Kalisz, mai complex decat cel din Bucuresti, se va finaliza in iulie 2013.

Mihai Diac

spot_img

Ultimele știri