Slow Fashion în România: cum să cumperi „cu cap” și să faci „detox” de garderobă

in EcoLIFESTYLE, SlowFashion în România 8 September 2016 3,450 Views

De obicei, produsele reciclate sunt unicat și poartă amprenta designerului care le-a recreat. Prin urmare, cei care le îmbracă se identifică fie cu designul, fie cu mesajul pe care îl transmit acestea. Nu toți consumatorii sunt pregătiți însă pentru o asemenea experiență vestimentară. Chiar și așa, designerii din industria slow fashion s-au înarmat cu răbdare și sunt pregătiți să educe piața.

slow fashion

În primul articol din seria Slow Fashion în România, am aflat de ce avem nevoie de o revoluție în industria modei. Apoi, am admirat împreună modelele sustenabile de business create de 5 românce:  REDUGabi Urdă cu al ei Yard SaleAtelier MerciAnARTivism și Free Shop.

Am descoperit ulterior că nu e tocmai ușor să inițiezi o astfel de afacere, mai ales când ai și o cauză socială asociată. Pe lângă toate acestea, promotoarele modei sustenabile încearcă să educe publicul, creând o piață pentru produsele dezvoltate.

Cine cumpără hainele reciclate din industria slow fashion

În cazul REDU, de exemplu, clientele sunt îndeosebi mame tinere și femei interesate de ecologie. Tot femei cumpără preponderent și de la Atelier Merci, și de la târgurile de haine de tipul Yard Sale sau Free Market. Dacă în primul caz le stimulează cauza socială asociată, în cel de-al doilea, prețul redus își spune cuvântul.

slow fashion

Mesajul și prețul sunt doar două dintre criteriile care determină achiziția. La acestea, se adaugă designul și calitatea produselor. În încercarea de a vinde, designul hainelor reciclate poate reprezenta câteodată un plus, alteori – un minus.

slow fashion

Stilul avangardinst al hainelor create de Ana Nedelcu descurajează de obicei posibilele cliente. Dar cum nu este dispusă să renunțe la el, Ana și-a găsit un alt public. Participă cu piesele sale vestimentare la târguri și la expoziții de artă. Face așadar, indirect, și educație.

Educația, o misiune asumată tacit de industria slow fashion

Prin natura proiectelor inițiate, toate creatoarele de modă cu care am discutat educă într-un fel sau altul publicul. Pe de o parte, explică donatorilor de ce e important să doneze și ce pot dona, fără să jignească beneficiarii prin oferirea de haine deteriorate. Pe de cealaltă parte, prezintă clienților poveștile hainelor confecționate și le explică importanța gestului lor pentru mediul înconjurător.

slow fashion

Cea mai activă în domeniul educației clienților mi s-a părut Gabi Urdă. Prin articolele postate pe blog, își învață clientele cum să cumpere „cu cap”, rezistând „marketingul înfloritor” și reducerilor răsunătoare, care transformă femeile în cumpărătoare compulsive.

slow fashion

Şi la noi există shopaholice. De obicei, ele spun că nu se încadrează profilului, căci nu au dat mult pe haine. Dar, cu 300 de lei astăzi, 300 de lei ieri si 300 mâine, puteai să pleci într-o excursie. Am ajuns să gândim cantitativ. Or, viața înseamnă calitate. De aici golul.

Cum să lupți împotriva tentației și să cumperi responsabil

Pentru Gabi Urdă, a cumpăra „cu cap” înseamnă în funcție de nevoi și de alte 3 criterii: calitatea materialului, calitatea manoperei și cât de potrivit este produsul pentru corpul cumpărătorului.

slow fashion

Există o frustrare constantă a clientelor că nu intră în haine. Trebuie să reții că niciodată nu ești tu de vină. De vină este haina. De multe ori, nu se potrivește croiala.

De aceea, Gabi recomandă clientelor să probeze tot timpul hainele și să reunuțe la cele care nu li se potrivesc. „Am avea o reducere a consumului cu 50-70% dacă oamenii ar proba”. Pe aceeași logică, descurajează cumpărăturile online. „În 75% dintre cazuri, oamenii nu returnează produsele achiziționate, chiar dacă sunt dezamăgiți de acestea.

O altă problemă identificată de Gabi ține de pierderea capacității de a recunoaște un material de calitate. Nici la îngrijirea lor nu stăm prea bine. Gabi ne atrage atenția că nu este nevoie să spălăm hainele la mai mult de 30-40 de grade și nici să le stoarcem la mai mult de 800 de turații. Altfel, materialele se deteriorează și vom fi nevoiți să le aruncăm mai repede.

slow fashion

Pe lângă sfaturi, Gabi își ajută clientele să facă ceea ce ea numește detox de garderobă: clientele se uită în propriul dulap, sortează hainele, punându-le deoparte pe cele pe care nu le mai poată. Totodată, primesc sugestii de combinații la care nu s-ar fi gândit niciodată. Gabi insistă că o astfel de „curățenie” ușurează alegerea ținutelor. Dacă se realizează și o planificare prealabilă pentru întreaga săptămână, dilema „Eu cu ce mă îmbrac astăzi?” este eliminată, iar stresul – semnificativ diminuat.

slow fashion

Dacă mai mulți designeri vestimentari ar da astfel de sfaturi, consumul inutil ar fi cu mult redus, iar frustrările – eliminate. Iar dacă am avea mai multe inițiative precum REDUGabi Urdă cu al ei Yard SaleAtelier MerciAnARTivism și Free Shop, industria modei ar deveni, încet-încet, mai sustenabilă.

Green Report le va urmări activitatea și va încerca să identifice și alte afaceri similare.

Comentarii

comentarii