Slow Fashion în România: 5 inițiative care schimbă regulile jocului în industria vestimentară

in EcoLIFESTYLE, Recomandate, SlowFashion în România 22 August 20163,350 Views

Cămășile devin genți, cravatele se metamorfozează  în fuste, resturile textile formează colecții noi, cuvântul deșeu dispare din vocabular, iar socialul este pus pe piedestal. Sunt doar câteva dintre inițiativele unor ateliere vestimentare românești de tipul Slow Fashion. Află-le poveștile, dintr-un serial marca Green Report.

slow fashion

Aminteam în articolul trecut despre câteva dintre consecințele așa-zisului „Fast Fashion”, care încurajează producția și consumul irațional de articole vestimentare. Tot atunci, promiteam să aducem în prim-plan câteva inițiative românești care aparțin contra-curentului denumit Slow Fashion.

În continuare, veți afla despre REDUGabi Urdă și al ei Yard SaleAtelier MerciAnARTivism și Free Shop-urile Asociației Connect. Vă vom povesti cum le-am cunoscut pe inițiatoarele conceptelor și ce fac fiecare dintre ele pentru a revoluționa industria modei.

4 moduri de a reutiliza textile uzate, predate de REDU

În martie, scriam despre industria modei sustenabile din Berlin. Nu știam pe atunci că există și la noi afaceri care valorifică deșeuri textile. Asta până când, tot căutând, am dat peste REDU.  Este un atelier de confecții dezvoltat de asociația „Mai Bine”, din Iași. În aprilie, i-am și vizitat. Tocmai sărbătoriseră un an de existență și se mândreau cu 3 tone de haine și materiale reciclate.

slow fashion

La atelier, m-au întâmpinat Anca Gheorghica, președintele asociației, și Gabriela Stoica, asistent manager în proiectul REDU. Anca mi-a făcut turul atelierului în care își desfășoară activitatea, iar Gabi mi-a prezentat produsele. Au 4 tipuri de colecții.

Prima cu care am făcut cunoștință se numește „Repurposed”. Este compusă din accesorii realizate din textile vechi, primite ca donație. Pe pereții showroomului, în dreapta și în stânga intrării, stau mărturie genți, coperți de cărți, ambalaje de sendvișuri și port-tutunuri. Majoritatea au fost realizate din cămăși bărbătești vechi sau din denim uzat.

slow fashion

În aceeași încăpere, aranjate tacticos pe umerașe, am găsit și colecția „Redesigned”. Aceasta se remarcă prin faptul că materialele folosite sunt resturi textile de calitate, obținute de la fabrici de confecții locale. La succesul colecției și-a adus aportul designerul norvegian Lizbeth Løvbak Berg.

slow fashion

În a doua încapere, se „înghesuie” colecția de tricouri „Recycled”, colecția de haine „Reused” și cabina de probă. Deși par noi, tricourile „Recycled” sunt de fapt folosite și imprimate cu mesaje personalizate. Hainele „Reused” sunt și ele purtate, dar suficient de bune pentru a fi refolosite fără intervenții. Colecțiile trec prin mâinile a 6 persoane: 2 pe partea de management, marketing și vânzări și alte 4 pe partea de design și confecții.

slow fashion

În curând, și bucureștenii se vor putea îmbrăca cu haine reciclate. Un alt designer va lansa un concept similar în capitală.

Cum jonglează designerul Gabi Urdă cu hainele purtate

Când am întâlnit-o pe Gabi Urdă, nu știam decât că e inițiatoarea unui concept de târg vestimentar de haine purtate. Am aflat însă că, în curând, va lansa o colecție vestimentară confecționată din haine vechi și resturi de materiale. Prima serie va fi compusă din cămăși bărbătești și de damă, obținute din cămăși demodate, foarte mari.

A fost o provocare să le adaptăm. Le-am strâmtat, le-am refăcut mânecile, le-am schimbat gulerele sau le-am pus volane. Din cămăși de noapte bărbătești am creat ii, am aplicat ștergare tradiționale pe bluze etc. Am valorificat așadar piese cu valoare emoțională pe care altfel le-ar fi mâncat moliile.

Gabi vrea să confecționeze produse la comandă, la prețuri accesibile, dezvoltând astfel un model de business funcțional, auto-sustenabil.

slow fashion

Foto: gabiurda.ro

Celalalt model de business, care a și făcut-o cunoscută în industrie, se numește „Yard Sale”. Este un concept de târg de haine, despre care Gabi spune că ar fi uzate mai mult „moral decât fizic”. În funcție de sezon, organizează târgurile o dată sau de două ori pe lună, în diverse cafenele din București. Persoanele care doresc să scape de hainele inutile pot veni cu ele la târg pentru le a vinde. Cei interesați de articole vestimentare la prețuri mici găsesc aici de toate: de la haine la accesorii și pantofi.

slow fashion

Un concept similar, care te ajută să te îmbraci gratuit, am întâlnit la un târg organizat în luna aprilie, în București.

Free Shop, târg de schimb de haine în cadru organizat

De Free Shop am auzit de pe Facebook. Am tras rapid concluzia că trebuia să fie un târg de schimb de haine. Duci ceva, iei altceva. Parțial, mă înșelasem. Nu erai nevoită să duci nimic ca să iei ceva în schimb. Totul era la liber. Și erai încurajat să iei oricâte articole îți trebuie.

slow fashion

Când am ajuns la adresa indicată, am crezut că m-am rătăcit. Organizatoarea, al cărei nume aveam să îl aflu mai târziu, abia lipea pe ușă o foaie pe care fusese scris de mână titlul evenimentului . O cheamă Simina Guga și lucrează pentru Asociația Conect. Organizarea Free Shop-urilor este o activitate conexă, mi-a mărturisit. Timpul și-l dedică scopului asociației, și anume integrării imigranților.

Aceasta nu este însă singura inițiativă de Slow Fashion care are în primul rând o misiune socială.

Merci Charity Boutique: cum să faci bine, reciclând haine

Au început cu o ceainărie și un charity shop lângă BNR. Se numea Merci Charity Boutique și era unul dintre puținele locuri din Centrul Vechi unde puteai bea în liniște un ceai, sta la o poveste sau chiar lucra. Între timp, s-au mutat pe strada Polonă, nr. 40. Au acolo un magazin de desfacere într-o casă veche și o terasă colorată, amenajată în aceeași curte cu terasa Acuarela. Tot Merci Charity Boutique le-a rămas numele, dar acum mai au și atelier de croitorie, într-un spațiu dintr-o parcare subterană. Pe acesta din urmă l-au denumit Atelier Merci și l-au pus tot în slujba cauzelor pentru care luptă.

slow fashion

Pe fondatoarele conceptului, Alina Țiplea și Daniela Staicu, le-am cunoscut fugitiv acum mai bine de un an. Abia recent însă am povestit pe îndelete cu Daniela despre ceea ce fac. De câțiva ani buni, fetele primesc donații de haine de la prieteni sau fabrici.

slow fashion 8

Dacă sunt în stare bună, articolele intră direct în magazin. Dacă sunt uzate, sunt modificate sau transformate în accesorii. Alina și Daniela colaborează cu designerul artizan Irina Catinca Mihai. Până acum, Irina a personalizat fustele primite, din cămăși a făcut genți, iar din materiale noi – a croit propriile modele de haine. În plus, fetele imprimă tricouri cu texte motivaționale.

AnARTivist: când deșeurile textile ajung pe mâna unui artist

În primăvara acestui an, ploieșteanca Ana Nedelcu venise în București pentru a coordona un atelier de valorificare a deșeurilor textile. Așa am și cunoscut-o. Înainte de a se apuca de treabă, ne-a povestit despre conceptul ei, AnARTivism (Ana+artă+activism) și ne-a îndemnat să-i urmăm exemplul.

slow fashion 9

Ana reciclează haine încă din 2005, când puțini în România auziseră de valorificarea deșeurilor în general, darămite de cele rezultate din industria modei. Totul a început ca un joc, din pasiunea sa pentru textile. A început să facă accesorii și bijuterii din haine vechi, încălțăminte uzată sau alte deșeuri. slow fashion 10

După un timp, prietenii au aflat de pasiunea ei și au început să-i aducă tot felul de articole pe care nu le mai purtau. Așa a reușit să obțină tot felul de creații, care mai de care mai extravagante.

 

În articolele viitoare, veți afla cum sunt administrate cele 5 inițiative de Slow Fashion, ce cauze sociale stau în spatele unora, cum le percet consumatorii și cum încearcă designerii să educe publicul.

Comentarii

comentarii