Soluțiile propuse de societatea civilă pentru încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta

Reprezentanții societății civile le-au transmis primarilor Gabriela Firea și Mihai Chirica propuneri de măsuri menite să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta sau cu trotineta. Comentariile au fost postate în cadrul conferinței Green Report „Transportul urban în crizele de sănătate publică”, care a avut exact rolul de a crea un dialog între reprezentanții mediului de afaceri, ai autorităților locale și ai ONG-urilor.

sfaturi poluare economii sănătate bicicleta

„Doamnă Primar General, puteți implementa următoarele cinci măsuri, precum au făcut-o alte orașe europene, în contextul siguranței împotriva covid-19 și pentru sănătatea cetățenilor bucureșteni?”, au scris cei de la Asociația HaiCuBicla în rubrica de comentarii.

Măsurile propuse sunt acestea:

  1. Creșterea spațiului pentru pietoni, bicicliști și trotinetiști, prin reîmpărțirea spațiului carosabil și al trotuarelor (lățirea trotuarelor și crearea de trotuare acolo unde nu sunt), în vederea încurajării mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta. Această măsură ar detensiona utilizarea mijloacele de transport în comun, prin încurajarea folosirii mijloacelor alternative de transport.
  2. Încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta prin calmarea traficului auto, astfel încât să scadă riscul de accidente din cauza vitezei cu care circulă autovehiculele prin orașe. În acest fel, ar fi încurajată folosirea bicicletei de către cetățenii temători.
  3. Creșterea siguranței din transportul în comun prin adaptarea acestuia la noile nevoi și prin respectarea unui program cu ore de sosire în stații (punctualitatea transportului în comun) pe o perioadă nedeterminată, până la dobândirea imunității și / sau găsirea unui tratament eficient pentru Covid-19.
  4. Montarea de pereți despărțitori în autoturismele folosite ca taxi.
  5. Montarea de semnalistică cu privire la respectarea distanțării dintre persoane în gări, stațiile mijloacelor de transport în comun, metrou, peroane, dar și în interiorul mijloacelor de transport în comun și pe scaunele acestora / banchetele / vagoanele.

„Din declarațiile oficiale ale autorităților europene, între care primarul orașului Milano, am aflat că a fost constituit un grup de lucru internațional – C40 – care discută măsurile ce pot fi luate pe parte de mobilitate urbană, în fruntea acestui grup de lucru aflându-se chiar primarul orașului Milano. Acesta este motivul pentru care speranța noastră este în doamna Primar General Gabriela Firea”, au spus reprezentanții HaiCuBicla pentru Green Report.

Tot în secțiunea de comentarii de pe marginea conferinței, Narcis Costache, proprietar al Școlii de Ciclism Urban NDC și membru al Federației Române de Ciclism, a propus următoarele măsuri, pentru încurajarea și protejarea deplasării cu bicicleta și cu trotineta electrică:

  1. Retrasarea (îngustarea la minimul legal) benzilor auto de pe străzile/bulevardele cu minim trei benzi pe sens și alocarea de spațiu pentru bandă (nu pistă separată fizic de traficul auto!) cu un sens de 1.5 m lățime dedicată pentru biciclete/trotinete;
  2. Pe străzile cu 1-2 benzi pe sens (acolo unde, datorită spațiului limitat, nu poate fi introdusă bandă pentru biciclete) marcarea pe prima bandă (pe carosabil) din loc în loc cu semnul/pictograma “bicicletă” pentru a atenționa conducătorii auto că pe acolo circulă bicicliști și să aibă atenția sporită precum și viteză redusă;
  3. Reducerea vitezei maxime admise pe bulevarde (acum e 60 km/h) la 40 km/h pentru a tempera traficul și a încuraja bicicliștii să meargă pe acolo; în plus, astfel se permite și accesul trotinetelor electrice pe bulevarde;
  4. Toate străzile cu 1-2 benzi pe sens (altele decât bulevardele cu minim 3 benzi pe sens și străzile rezidențiale cu sens unic) să aibă viteză maximă admisă de 30 km/h pentru încurajarea bicicliștilor să circule pe ele;
  5. Pe străzile rezidențiale cu sens unic să fie impusă viteză maximă admisă de 20 km/h pentru încurajarea și protecția bicicliștilor;
  6. Solicitarea către Poliția Rutieră de a amplasa radare pe cât mai multe străzi și bulevarde din interiorul localităților (în special pe cele unde sunt raportate încălcări dese ale vitezei maxime admise) pentru a descuraja depășirea vitezei maxime admise pe acele sectoare de drum;
  7. Reactivarea platformei informatice/aplicații de raportare a cetățenilor către primărie precum și functionalizarea acesteia; să existe în aplicație și rubrica de raportare a zonelor în care viteză maximă admisă este încălcată frecvent de către conducătorii auto precum și opririle/parcările ilegale pe benzile pentru bicicliști; Poliția locală să fie trimisă în punctele unde se raportează frecvent (a se stabili ce înseamnă frecvent) că se parchează ilegal pentru amendarea contravenientilor;
  8. Promovarea, pe panouri stradale, a regulii rutiere de depășire a bicicliștilor de către autovehicule la o distanță de minim 1,5 metri.

Transportul urban în crizele de sănătate publică – oportunități și perspective

Transportul urban în crizele de sănătate publică – oportunități și perspective

Geplaatst door Green Report op Maandag 11 mei 2020

Conferința „Transportul urban în crizele de sănătate publică – oportunități și perspective”, organizată de Green Report, și-a propus să ajute la identificarea măsurilor concrete și aplicabile de îmbunătățire a transportului urban în noul context economico-social, la diminuarea aglomerației din trafic, dezvoltarea modalităților de transport în oraș și localitățile limitrofe, dezvoltarea infrastructurii de mașini electrice și piste de biciclete, reducerea poluării aerului, dezbaterea posibilităților de a realiza campanii de conștientizare ample, cu rezultate rapide la nivelul populației. În plus, moderatoarea Raluca Fișer, președinta Asociației Green Revolution, a adus în dezbatere toate aceste probleme pentru a înlesni dialogul dintre reprezentanții mediului de afaceri, ai autorităților locale și ai ONG-urilor.

În cadrul conferinței a fost prezentat un studiu, realizat de către compania Ipsos România și comandat de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, care arată că absența unei infrastructuri adecvate a localităților reprezintă principala barieră în utilizarea mai frecventă, după ieșirea din izolare, a bicicletelor și trotinetelor. 4 din 10 persoane au menționat infrastructura ca principala barieră, semnificativ mai afectați declarându-se utilizatorii de bicicletă din București (54%).

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii