Greenpeace: Ce trebuie să facă producătorii, autoritățile și consumatorii pentru reducerea deșeurilor de plastic

in EcoLIFESTYLE, Poluare 22 July 2020 280 Views

Greenpeace România atrage atenția că reciclarea ambalajelor nu este cea mai bună măsură pentru a reduce deșeurile din plastic. ONG-ul a realizat o listă de recomandări legate de schimbările pe care trebuie să le facă producătorii, autoritățile, dar și consumatorii în acest sens.

Dunărea la Galați, iunie 2019. Foto: Oana Racheleanu

„Realitatea e că eforturile individuale, deși necesare, esențiale și absolut admirabile, nu vor putea nicidecum să pună capăt problemei globale a poluării cu plastic. Ele trebuie să fie dublate de măsuri urgente, diferențiate în mod clar și implementate eficient de marile companii producătoare, de comercianți, dar și de autoritățile locale”, a transmis Greenpeace într-un comunicat.

ONG-ul vede ca măsuri eficiente pe termen lung soluțiile bazate pe ambalaje reutilizabile, însă nu și reciclarea.

„Marile companii și industria plasticului promovează de ani buni ideea că reciclarea e cea mai bună cale de a ține plasticul departe de gropile de gunoi, dar adevărul este că peste 90% din tot plasticul produs la nivel global nu a fost niciodată reciclat! Asta înseamnă că tot acest plastic este aruncat la gunoi, în mediul înconjurător sau incinerat. Există numeroase dovezi care arată că sistemele de reciclare nu sunt viabile și nu reușesc să asigure eliminarea corespunzătoare a materialului rezultat”, a mai transmis Greenpeace.

Procentele de reciclare sunt uimitor de mici și nu pot să țină pasul cu volumul uriaș de deșeuri plastice produse zilnic. Astfel, jumătate din PET-urile vândute la nivel global nu sunt niciodată colectate pentru reciclare, și doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate în recipiente noi. Mare parte a materialului e “sub-reciclată”, ceea ce înseamnă că, în loc să se producă același tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat în produse de calitate inferioară care nu mai pot fi reciclate ulterior.

„E foarte limpede că reciclarea nu va putea vreodată să aibă decât un impact minor în eforturile de gestionare a plasticului – produs în cantități din ce în ce mai mari – și a inevitabilelor deșeuri. Prin urmare, eforturile marilor companii și ale unor comercianți de a îmbunătăți reciclarea și proprietățile de reciclare sau de a-și educa clienții cu privire la acestea sunt prost orientate și creează o perdea de fum prin activități care maschează adevărata problemă”, apreciază ONG-ul.

Nu orice e catalogat drept reciclabil este și reciclat, iar noile ambalaje ale anumitor produse, care specifică faptul că un produs sau altul ar fi biodegradabil și deci reciclabil, nu fac decât să distragă atenția de la soluțiile reale și să încurajeze consumul și risipa obișnuite, care ne-au adus aici, mai spun reprezentanții.

Problemele ambalajelor din hârtie sau plastic biodegradabil

Lupta față de invazia plasticului: punga biodegradabilă care se dizolvă în apă

Greenpeace a arătat de ce nici înlocuirea ambalajelor din plastic cu unul biodegradabil sau de hârtie nu reprezintă o soluție sustenabilă.

Unele companii au anunțat trecerea de la plastic la hârtie, susținând că hârtia a fost multă vreme percepută drept material sustenabil. În realitate, însă, acest tip de înlocuire e problematic pentru că industria celulozei și a hârtiei compromite rolul vital al pădurilor, care trebuie să fie protejate și restaurate și nu transformate în ambalaje de unică folosință. Apoi, pentru că ea contribuie și la intensificarea consecințelor negative ale schimbărilor climatice.

Nu în ultimul rând, cu toate că hârtia este reciclată de secole, în multe țări sistemele actuale nu reușesc să producă suficientă fibră de bună calitate, în parte din cauza contaminării din lanțul de reciclare, ceea ce determină autoritățile să incinereze sau să arunce la groapa de gunoi cantități enorme de hârtie, colectate inițial pentru reciclare.

„Companiile care au făcut trecerea la hârtie par să nu aibă cunoștință de aceste limitări și nu indică precis sursa fibrei reciclate, ignorând proprietățile ambalajelor lor de hârtie în procesul de reciclare”, a transmis ONG-ul.

Alte companii înlocuiesc plasticul convențional cu plasticul pe bază de biomasă și îl promovează în mod eronat ca fiind biodegradabil sau compostabil. În realitate, majoritatea plasticului “bio” e derivat din culturi agricole care concurează cu cele alimentare, amenințând securitatea alimentară, generând o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră, schimbând modul de folosire a terenurilor în plantații la scară industrială și afectând major atât habitatele naturale, cât și pe micii fermieri.

Apoi, deși se consideră că plasticul “bio”, odată aruncat în natură sau dus la groapa de gunoi, se va descompune de la sine, el nu se degradează decât în anumite condiții de temperatură și umiditate, care rareori sunt întâlnite în mediul natural. Mai mult, chiar și atunci când plasticul biodegradabil reușește să se deterioreze, el nu dispare complet, ci se fragmentează în microplastic, care e apoi confundat drept hrană de animale și pătrunde astfel în lanțul trofic.

Reciclarea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a producției ambalajelor din plastic de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic.

Ce trebuie, de fapt, să facă companiile și comercianții?

  • Să prioritizeze problema plasticului de unică folosință, produs și comercializat în cantități excesive, inutile, dăunătoare mediului și oamenilor și să reducă producția și, implicit, comercializarea numărului total de ambalaje din plastic de unică folosință (fără a micșora greutatea produselor actuale). Greenpeace România a lansat o petiție adresată corporațiilor pentru eliminarea plasticului de unică folosință, semnată deja de peste 11.000 de persoane.
  • Să investească în sisteme de livrare reutilizabile și reîncărcabile și să vină astfel în întâmpinarea cetățenilor în eforturile de a avea o experiență de consum care să nu dăuneze sănătății și mediului înconjurător.
  • Să monitorizeze cantitatea de plastic produsă și întrebuințată, precum și greutatea articolelor care conțin plastic de unică folosință, și să comunice public și transparent astfel de informații.
  • Să revizuiască politicile stabilite de asociațiile de afaceri cu care colaborează și să se asigure că aceste asociații funcționează în conformitate cu valorile lor sociale și ecologice.

Ce trebuie să facă autoritățile?

Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului; să îmbunătățească procesul de colectare selectivă și gestiunea deșeurilor și să creeze un cadru legal favorabil în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate.

„Poate că ai aflat despre inițiativa pusă în dezbatere publică de Ministerul Mediului, cu privire la introducerea unei garanții pentru ambalajele din aluminiu, peturi și sticle, începând cu 2021. E un pas înainte, dar insuficient, pentru că nu adresează deloc sursa problemei și mută toată responsabilitate pe umerii consumatorului”, apreciază Greenpeace România.

Ce putem noi, cetățenii, să facem?

Să continuăm să punem presiune pe aceste companii și pe autoritățile locale, să adoptăm un comportament responsabil față de natură și față de noi înșine, să evităm produsele ambalate inutil în plastic de unică folosință și să ne obișnuim să refolosim cât mai mult și să aruncăm cât mai puțin.

De asemenea, putem să susținem acele branduri care promovează politici prietenoase cu mediul și oferă tuturor un exemplu de bune practici.

Totodată, e important să nu trecem nepăsători pe lângă mormanele de deșeuri aruncate pe albiile râurilor, în pădure și pe plajele litoralului și să sesizăm Gărzii de Mediu aceste focare.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii