Cât ne pasă de ce respirăm? Soluții pentru un aer curat

in Cât ne pasă de ce aer respirăm?, Poluare, Seriale 30 April 2020 208 Views

Am arătat până acum, în serialul „Cât ne pasă de ce respirăm?”, cât de poluat este Bucureștiul, cu ce substanțe, cine sunt marii poluatori, cine face măsurătorile și ce impact are poluarea aerului asupra sănătății. Seria de articole ar fi însă incompletă fără să ne uităm și la soluții. Am prezentat, așadar, mai multe măsuri – sugerate de experți – pe care le pot pune în aplicare cetățenii și instituțiile, când aerul este periculos pentru sănătate, dar mai ales pentru a evita astfel de situații.

Foto: Pixabay

Planul Integrat de Calitate a Aerului. „O fițuică”

Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) în Municipiul București este un document realizat în 2013 de Direcția de Mediu a Primăriei București și care prevede măsurile care ar fi trebuit adoptate începând cu 2018, pentru o calitate mai bună a aerului. Aceste măsuri ar trebui puse în aplicare până în 2022.

Potrivit documentului, unele dintre principalele măsuri propuse visează efecte precum:

Măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:

  • Limitarea și gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului
  • Salubrizarea mai eficientă a străzilor
  • Promovarea, îmbunătățirea și extinderea transportului public
  • Eliminarea autovehiculelor vechi din circulație
  • Continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură

Măsuri pentru reducerea emisiilor din încălzire în sectorul rezidențial:

  • Reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice
  • Continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe.

Măsuri pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană

  • Întreținerea și extinderea spațiilor verzi
  • Renaturarea terenurilor degradate supune eroziunii eoliene.

În realitate, însă, PICA este contestat de societatea civilă. În februarie 2020, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, cu sprijinul asociației 2Celsius și susținut de ClientEarth, a dat în judecată Primăria București pentru inabilitatea acesteia de a asigura un aer curat pentru cetățenii Capitalei și atacă în justiție o serie de prevederi ale PICA.

„Acțiunea în justiție vizează PICA în conținutul său, și nu doar cerințe formale. O analiză profundă, efectuată de Ecopolis, a arătat că aproape toate măsurile propuse în PICA nu respectă cerințele legale de a fi cuantificabile și eficiente în soluționarea problemelor specifice. Ele sunt atât de evazive încât este imposibil de a le fi evaluat impactul”, au transmis aceștia.

Cumva e greșit în toate locurile în care putea să greșească Primăria. PICA este o fițuică. Zic de niște rapoarte de minister, fără niciun fel de cunoștință de ce se întâmplă în oraș. Nu cred că au cerut nici de la primăriile de sector vreo poziție, care chiar știu problemele”, a declarat Oana Neneciu, Director Executiv la Ecolopis pentru Green Report.

„Dacă ai o rețea de senzori, poți să identifici cele mai bune soluții

Ecopolis este una dintre organizațiile care au fondat rețeaua independentă de măsurarea calității aerului Airly. Neneciu spune că prima măsură pentru o calitate mai bună a aerului este ca rețeaua națională a Ministerului Mediului să fie funcțională, căci de acolo pleacă datele despre România către Comisia Europeană.

„Când avem seturi de date coerente, concludente și pe perioade mai lungi de timp, trebuie să intre în joc primăria. Să se uite pe zone, pe microzone la soluții. Dacă ai într-o zonă probleme cu dioxidul de sulf, e clar că trebuie să faci ceva cu poluatorul din zona respectivă, dar poate că acolo nu sunt probleme cu PM-uri, pentru că ai destule spații verzi. Și nu e nevoie să eficientizezi traficul. În alte zone poate e necesară salubrizarea, poate e necesar să speli străzile. Dacă ai rețeaua asta de senzori poți să identifici cele mai bune soluții”, a explicat aceasta pentru Green Report.

În viziunea ei, soluțiile generale pentru o calitate a aerului mai bună sunt amendarea șantierelor, gestionarea și fluentizarea traficului, crearea de benzi unice pentru autobuze, terminarea magistralei de metrou M5 din Drumul Taberei și cât mai multe proiecte pentru crearea de magistrale. Promovarea transportului alternativ, gestionarea deșeurilor și salubrizarea corectă a străzilor. În plus, calitatea aerului mai depinde și de deciziile fiecărui cetățean. De exemplu, de cât de des alege mijloacele de transport în comun în locul mașinii.

Proiect pentru protejarea biodiversității urbane

Foto: Pixabay

Senatorul Allen Coliban a depus la Parlament, în decembrie 2019, o propunere legislativă privind regimul ariilor naturale protejate urbane și conservarea biodiversității urbane.

„Este esențial să înțelegem că nu mai ne putem permite să construim haotic, fără să luăm în calcul efectele pe termen lung ale distrugerii sistematice a pădurilor și a zonelor naturale.  Jumătate din populația României trăiește în orașe, iar o lege care definește ariile natural protejate urbane, care stipulează obligațiile care revin autorităților pentru a proteja biodiversitatea urbană este de natură să contribuie nu numai reducerea poluării, la îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor lor, dar – la fel de important – ne ajută să reconsiderăm modul în care noi ne raportăm la natură”, a transmis acesta.

Proiectul de lege va crea baza includerii biodiversității urbane în strategiile de dezvoltare ale aglomerărilor urbane ale țării, va duce la înființarea de arii naturale în toate orașele mari și la crearea unei rețele naționale de arii protejate urbane, Parcul Natural Văcărești  fiind un exemplu de urmat.

Legislativa a trecut de Senat, pe 22 aprilie, și vor urma dezbaterile la Camera Deputaților.

Pactul Verde pentru București 2030

La mijlocul ianuarie, consilier general al Municipiului București Octavian Berceanu a propus public manifestul „Pactul Verde pentru București – Bucharest’s Green Deal 2030”, „ca începutul unui exemplu național de bune practici”.

Acesta conține 10 măsuri care pot fi aplicate în orice oraș, nu doar în Capitală.

  1. Educarea masivă a populației privind impactul emisiilor de carbon asupra sănătății și calității vieții.
  2. Identificarea riguroasă a surselor de poluare care determină amprente negative asupra calității vieții și a mediului urban și peri-urban.
  3. O instituție independentă politic care să monitorizeze relația dintre poluare și efectele produse asupra cetățenilor și mediului. Acesta trebuie să ne prezinte netrunchiat situația actuală.
  4. O viziune de dezvoltare pe zece ani a orașului, stabilă, coerentă, predictibilă, disponibilă si clară pentru cetățeni, politicieni, investitori sau turiști.
  5. O strategie financiară ”Zero emisii carbon în 2030”, transparentă pentru cetățeni privind costurilor serviciilor publice care să includă măsurile specifice țintei.
  6. Modificarea, completarea și aplicarea legislației pentru domeniul imobiliar.
  7. Regândirea modelului de sustenabilitate privind gestiunea deșeurilor la nivel metropolitan.
  8. Punerea în aplicare și utilizarea Registrului Spațiilor Verzi. Este prima măsură de conservare a patrimoniului natural urban. Măsura trebuie să identifice zonele care permit dezvoltarea viitoarelor spații verzi urbane și periurbane precum Centura Verde.
  9. Pactul Verde propune decidenților politici modificări legislative și hotărâri de consilii locale sau Consiliu General care să faciliteze parteneriate public private și care să producă proporțional reduceri de impozit investitorilor dispuși să promoveze tehnologiile verzi, să folosească materii prime secundare provenite din reciclare, proprietarilor care doresc să dezvolte pentru spații verzi publice pe proprietățile imobiliare deținute sau companiilor care investesc direct în ameliorarea calității aerului, apei si a solului sau a scăderii presiunii antropice asupra mediului.
  10. Planul Urbanistic Metropolitan-PUM este soluția tehnică care să cuprindă întreaga regiune metropolitană. Înglobarea într-un singur plan urbanistic a Planului Urbanistic General al Bucureștiului și al localităților județului Ilfov este singura șansă de dezvoltare sustenabilă în viitor.

„Orice consum dus în extrem poluează automat și aerul”

Foto: Pixabay

Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution, spune că cele mai importante aspecte la care poate fi atent un consumator care nu vrea să polueze aerul țin de mijloacele de transport pe care le folosește și de alimentele pe care le consumă.

„Putem să ne bucurăm de o calitate mai bună a aerului prin modul în care înțelegem să ne transportăm, atât pentru a ajunge la serviciu, să ne ducem copiii la grădiniță sau să ne facem cumpărăturile. Și să înțelegem că și magazinul de proximitate este bun, nu trebuie să mă duc până la ieșirea din București, la hipermarket. Mai ales dacă fac asta prea des. Orice consum dus în extrem poluează automat și aerul. Inclusiv dacă mă hrănesc cu mâncare luată din comunitate, respectiv din proximitate, sau dacă îmi aduc ananasul acum din China. Are o altă amprentă de carbon și o altă poluare a aerului”, a spus Fișer.

Aceasta a mai precizat că, la nivel de industrii, este foarte important să fie aplicate standardele europene privind calitatea aerului.

Sfaturi de la Agenția de Protejarea Mediului din SUA

Dacă avem nevoie să ne uităm și la cum arată planurile altora – cel puțin pe hârtie – pentru a avea un aer curat, Agenția de Protejarea Mediului din SUA dă câteva recomandări:

Pentru a reduce poluarea:

  • Economisește energia – acasă, la serviciu și peste tot
  • Folosește mijloacele de transport în comun sau biciclete, împarte mașina cu alții și mergi pe jos ori de câte ori este posibil.
  • Utilizează vopsea și produse de curățat prietenoase cu mediul cât mai des.
  • Compostează frunzele și deșeurile din grădină.

În zilele cu niveluri ridicate de ozon:

  • Alege o variantă mai verde de transport.
  • Combină deplasările în oraș pentru mai puține călătorii.
  • Evită să lași motorul mașinii să meargă în gol prea mult timp.
  • Economisește energie și nu seta aparatul de aer condiționat la o temperatură mai joasă de 25,5 grade.

În zilele cu niveluri ridicate de microparticule:

  • Redu numărul deplasărilor pe care le faci cu mașina.
  • Redu sau elimină utilizarea șemineurilor sau a sobelor pe lemne.
  • Evită să arzi frunze, gunoi și alte materiale.
  • Evită să folosești echipament pe bază de gaz.

Ce soluții au cetățenii atunci când sesizează probleme legate de calitatea aerului

Marius Petroiu, avocat de mediu, a precizat că cetățenii au mai multe variante prin care pot acționa atunci când constată o calitate proastă a aerului:

În mod direct, petiții/sesizări către Garda de Mediu sau Poliția Locală (care are atribuții de protecție mediu) sau acțiuni în instanță, pentru a cere implementarea de măsuri și/sau daune autorităților locale (adică primăriile, care, în baza legii calității aerului din 2011, au atribuții în stoparea poluării aerului din municipalități); în mod indirect, cetățenii pot cere aleșilor locali să ia măsuri legislative locale care să oprească poluarea (de tipul taxelor anti-poluare, restricții în trafic ale mașinilor vechi, interdicția tăierilor oricăror arbori în orașe, etc) sau pot cenzura prin vot, la alegeri, aleșii locali incompetenți în materie de protecția mediului”, a spus acesta pentru Green Report.

Petroiu a subliniat că autoritățile locale (primăriile) și nu cele centrale sunt direct responsabile, prin lege, pentru calitatea aerului din orașele țării. Autoritatea centrală (Ministerul Mediului) are rol de reglementare și verificare a măsurilor, prin Garda de Mediu.

Măști și purificatoare

O soluție la care au mai apelat românii o reprezintă aparatele de purificat aerul din locuințe. Potrivit datelor Daikin România, vânzările de purificatoare de aer s-au dublat în ianuarie 2020 față de aceeași lună din 2019, „impulsionate de nivelul ridicat de poluare atmosferică, calitatea aerului și avertizările specialiștilor”.

Înainte de pandemie, când pe străzi vedeai foarte puțini oameni purtând măști, chiar și în zilele când poluarea era extremă, l-am întrebat pe sociologul Barbu Mateescu de ce noi, românii, ne ferim să apelăm la o măsură care ne-ar ajuta.

„Există mai multe posibile răspunsuri. Menționez două. Oamenii nu știu că i-ar ajuta așa ceva, spre deosebire de Asia, în România nu avem o tradiție în sensul utilizării măștilor în astfel de circumstanțe. Și doi, măsura pare radicală (este totuși o formă de depersonalizare) și deci psihologic există percepția că așa ceva ai face doar pe termen scurt, pentru probleme acute”, a spus acesta.

„Mai toate sfaturile din campania «Oare e de la poluare?» conțin și recomandarea, aprobată cu Societatea Română de Pneumologie: «Poartă mască cu filtru de carbon!». În marea lor majoritate, măștile de poluare au o eficiență de filtrare în medie de 0,3 microni și, conform studiilor, au un procent de protejare de 95%, atunci când sunt folosite corect. Alte variante -precum așa-zisele măști chirurgicale, dar și cele din bumbac, fără filtru – sunt ineficiente, conform declarațiilor OMS. Bineînțeles că măștile cu filtru, anti-poluare, sunt eficiente și împotriva COVID-19”, a transmis Asociația Cultopedia, inițiatoarea campaniei «Oare e de la poluare?».

Citește și celelalte episoade din serialul „Cât ne pasă de ce aer respirăm?”: 
Cât de poluat este Bucureștiul?

Cu ce este poluat Bucureștiul?

Cine sunt poluatorii?

Cine măsoară calitatea aerului?

Efectele poluării asupra sănătății fizice și psihice

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii