Sonarele pot provoca comportamente suicidale la balene – studiu

in Biodiversitate 5 February 2019 15 Views

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au ╚Ötiut de mult c─â unele balene cu cioc e┼čueaz─â la mal ┼či mor ├«n agonie dup─â expunerea la undele sonarului naval, iar acum ╚Ötiu de ce: gigantele mamifere marine sufer─â de boal─â de decompresie, la fel ca scufund─âtorii.

Explica╚Ťia a fost prezentat─â de 21 de exper╚Ťi ├«n revista Royal Society journal Proceedings B ┼či pare la prima vedere improbabil─â.

Milioane de ani de evolu╚Ťie au transformat balenele ├«n ma╚Öini de scufund─âri perfect calibrate care pot sta ore ├«ntregi la mul┼úi kilometri sub suprafa╚Ť─â apei, c─âut├ónd m├óncare la ad├óncime.

├Än timpul scufund─ârilor ritmul cardiac ├«ncetine╚Öte, fluxul sanguin este restric╚Ťionat, oxigenul este conservat.

Excrementele balenei albastre relev─â s─ân─âtatea lan╚Ťului trofic din Antarctica

A┼čadar cum se ├«nt├ómpl─â? R─âspuns scurt: balenele cu cioc – ├«n special o specie cunoscut─â sub denumirea de Cuvier – devin cu adev─ârat speriate.

“├Än prezen╚Ťa sonarului, acestea sunt stresate ╚Öi ├«noat─â energic departe de sursa sonor─â, schimb├ónd modelul de scufund─âri. R─âspunsul la stres, cu alte cuvinte, suprapune cu r─âspunsul la scufund─âri, ceea ce face ca animalele s─â acumuleze azot. Este ca o lovitur─â de adrenalin─â”, a spus autorul Yara Bernaldo de Quiros, cercet─âtor la Institutul de S─ân─âtate a Animalelor de la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria, Spania.

Un tip de sonar, în special, destabilizează aceste balene.

Dezvoltat ├«n anii 1950 pentru detectarea submarinelor, sonarul activ cu frecven╚Ť─â medie (MFAS) este utilizat ast─âzi ├«n patrulele ╚Öi exerci╚Ťiile navale, ├«n special de c─âtre Statele Unite ╚Öi alia╚Ťii s─âi din NATO.

Balenele ├«┼či schimb─â c├óntecele odat─â la c├ó┼úiva ani, ├«n cadrul unor ÔÇŁrevolu┼úii culturaleÔÇŁ ÔÇô studiu

Începând cu anul 1960, navele au început să emită semnale subacvatice într-un interval de aproximativ 5 kilohertzi (kHz).

Atunci a ├«nceput e┼čuarea ├«n mas─â a balenelor cu cioc, mai ales ├«n Marea Mediteran─â.

├Äntre anii 1960 ╚Öi 2004, au avut loc 121 de astfel de a╚Öa-numite “atipice” zone de mas─â, cu cel pu╚Ťin 40 de leg─âturi str├ónse ├«n timp ╚Öi loc cu activit─â╚Ťi navale.

Acestea nu erau e┼ču─âri individuale ale animalelor ├«n v├órst─â sau bolnave, nici e┼ču─âri ├«n mas─â cum ar fi cea din noiembrie anul trecut, ├«n Noua Zeeland─â, c├ónd mai mult de 200 de balene pilot au ajuns pe o plaj─â.

Mai degrab─â, o m├ón─â sau mai multe balene cioc─ânit ar sp─âla pe ╚Ť─ârm ├«ntr-o zi sau dou─â, ╚Öi nu mai mult de c├óteva zeci de kilometri distan╚Ť─â.

Cel mai mortal episod, a avut loc ├«n 2002, c├ónd 14 balene au stat blocate pe o perioad─â de 36 de ore ├«n Insulele Canare ├«n timpul unui exerci╚Ťiu naval al NATO.

“├Än c├óteva ore de la instalarea sonarului, animalele au ├«nceput s─â se arate pe plaj─â”, a spus Bernaldo de Quiros.

La exterior, balenele nu au prezentat semne de boal─â sau de daune: au avut greutate corporal─â normal─â ╚Öi nu au avut leziuni sau infec╚Ťii ale pielii.

Pe plan intern, a fost o alt─â poveste. Gazele de azot au umplut venele, iar creierul lor a fost distrus prin hemoragie.

Autopsiile au dezvăluit, de asemenea, deteriorarea altor organe, precum și a măduvei spinării și a sistemului nervos central.

Comentarii

comentarii