ONG-uri: România ar putea deveni singurul stat UE care respinge strategia europeană pentru biodiversitate

in Biodiversitate 17 November 2020 210 Views

Strategia europeană pentru biodiversitate prevede, printre altele, creșterea suprafețelor strict protejate din România de la 1% în prezent până la 10% din suprafața țării. Astăzi, parlamentarii din Camera Deputaților votează o hotărâre care ar bloca această strategie, iar Agent Green și  Greenpeace atrag atenția că acest pas periclitează grav siguranța națională, biodiversitatea și agravează schimbările climatice.

Miza acestei hotărâri este aceea de a bloca creșterea suprafețelor strict protejate din România de la 1% în prezent până la 10% din suprafața țării și extinderea rețelei europene de arii naturale protejate Natura 2000 de la 23% în prezent la 30%.

Strategia UE, respinsă prin hotărârea Parlamentului României, prevede de asemenea refacerea ecosistemelor terestre și marine degradate de pe întreg teritoriul Europei, prin creșterea ponderii agriculturii ecologice și a peisajelor bogate în biodiversitate pe terenurile agricole, oprirea și inversarea declinului polenizatorilor, reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor și a efectului nociv reprezentat de acestea, refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din UE și plantarea a 3 miliarde de copaci. Aceste obiective trebuie îndeplinite gradual până în anul 2030.

„Deputații nu pot adopta o hotărâre care pune în pericol viitorul naturii și viața fiecărui cetățean, viață ce depinde de gradul de sănătate al mediului înconjurător. Hotărârea supusă astăzi votului este una profund antieuropeană, privează România de finanțări cheie, periclitează relansarea economică și este fără precedent în Uniunea Europeană”, avertizează Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Aflăm cu îngrijorare că Parlamentul României nu înțelege la ce ne ajută biodiversitatea. Sperăm totuși că parlamentarii vor avea timp să caute pe Google “biodiversitate”, înainte de votul pe una dintre cele mai rușinoase inițiative legislative din istoria protecției mediului. Pe lângă multe informații oferite chiar și pe înțelesul copiilor, vor putea găsi rapoarte “ONU” care vorbesc despre importanța salvării ecosistemelor naturale”, a spus și Ciprian Gal, Greenpeace România.

Mai mult, strategia UE prevede alocarea a 20 de miliarde EUR pe an pentru biodiversitate din diferite surse, inclusiv fonduri UE și finanțare națională și privată. Aspectele legate de capitalul natural și de biodiversitate vor fi integrate în practicile comerciale.

Comisia va mobiliza toate instrumentele de acțiune externă și parteneriatele internaționale pentru a obține un nou cadru ambițios al ONU privind biodiversitatea la Conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică din 2021.

În luna mai, la momentul publicării strategiei europene pentru biodiversitate Comisia Europeană anunța că „este momentul să ne reconciliem cu natura. Refacerea naturii este un element central al planului UE de redresare în urma pandemiei de coronavirus, oferind oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru relansarea economiei europene. Schimbările climatice, pierderea biodiversității și răspândirea pandemiilor devastatoare sunt dovada faptului că acest lucru este necesar.”

„Biodiversitatea este esențială pentru viață. Natura ne furnizează hrană, sănătate și medicamente, materiale, mijloace de recreere și bunăstare. Un ecosistem sănătos filtrează aerul pe care îl respirăm și apa pe care o utilizăm, contribuie la menținerea echilibrului climatic, transformă deșeurile în resurse, asigură polenizarea și fertilizarea culturilor și multe altele. Natura este vitală și pentru întreprinderi: jumătate din produsul intern brut (PIB) mondial (40.000 de miliarde EUR) depinde de natură. Însă din cauza activităților umane nesustenabile ne pierdem biodiversitatea într-un ritm mai alert ca niciodată”, au transmis organizațiile într-un comunicat.

Populația mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani. 1 milion de specii sunt expuse riscului de dispariție. Declinul biodiversității și criza climatică sunt interdependente. Restaurarea pădurilor, a solurilor și a zonelor umede și crearea de spații verzi în orașe sunt esențiale pentru a putea atenua efectele schimbărilor climatice până în 2030.

Un element cheie din strategia europeană pentru biodiversitate este creșterea rețelei Natura 2000 la 30% din superfața fiecărui Stat Membru, inclusiv România. Se estimează că rețeaua Natura 2000 sprijină 104.000 de locuri de muncă directe în activități de gestionare și conservare a zonelor protejate și alte 70.000 de locuri de muncă indirecte. Toate acestea se bazează pe investiții anuale de 6 miliarde EUR pentru gestionarea și refacerea rețelei. Pe viitor, se preconizează că nevoile în materie de biodiversitate ar putea genera până la 500 000 de locuri de muncă. Refacerea naturii înseamnă locuri de muncă directe și indirecte, care dau o nouă viață comunităților locale.

Beneficiile aplicării strategiei pentru biodiversitate pentru economie:

  • între 200 și 300 de miliarde EUR pe valoarea anuală a rețelei Natura 2000 de protecție a naturii.
  • economii de aproximativ 50 de miliarde EUR anual pentru sectorul asigurărilor, prin reducerea pierderilor cauzate de inundații asigurând protejarea zonelor umede costiere
  • menținerea valorii a șase sectoare economice care se bazează pe natură în proporție de peste 50% din valoarea lor: substanțe chimice și materiale; aviație, călătorii și turism; bunuri imobiliare; industria extractivă și prelucrarea metalelor; lanțul de aprovizionare și transporturile; comerțul cu amănuntul, bunuri de consum și stil de viață

Costurile economice și sociale ale lipsei de inițiativă includ pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemului, două dintre cele mai mari amenințări cu care se va confrunta umanitatea în următorul deceniu. Se estimează că în perioada 1997-2011 lumea a pierdut 3,5-18,5 mii de miliarde EUR pe an în sectorul serviciilor ecosistemice și aproximativ 5,5-10,5 mii de miliarde EUR pe an din cauza degradării terenurilor. Biodiversitatea stă la baza securității alimentare în UE și la nivel mondial. Riscurile pierderii biodiversității pun în pericol sistemele alimentare și nutriția.

Citește și: 

Ziua Mondială a Mediului. Tema din 2020: Biodiversitatea

Comisia Europeană a adoptat noua strategie privind biodiversitatea

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii