Studiu: 80% din locuitorii Podișului Transilvaniei consideră importantă protejarea naturii

in Biodiversitate, Studii 24 April 2015 369 Views

Un studiu recent al nivelului de informare și al atitudinii populației din Transilvania față de rețeaua europeană de arii protejate Natura 2000 ne arată că oamenii înțeleg foarte bine legătura dintre calitatea mediului și calitatea vieții și importanța protejării mediului.

fagarasul_hosman__copyright_asociaia_mioritics

Făgărașul. Hosman © Asociația Mioritics

La întrebarea „După părerea dvs., în ce măsură vă afectează calitatea vieții dvs. și a gospodăriei dvs. următorii factori?”, 65 de procente din cele peste o mie de localnici chestionate au răspuns „Mult” și „Foarte mult” în privința factorului de mediu. Acesta e urmat de factorii economici (63%), sociali (60%) și politici (59%). În rândul reprezentanților autorităților locale, locul întâi e ocupat de factorii economici, cu 73 de procente, urmați de factorii de mediu (65%), sociali (59%) și politici (58%).

76 de procente dintre localnici își doresc să primească în continuare informații legate de problemele de mediu și doar 34 de procente consideră că sunt suficient sau foarte bine informați pe acest subiect, cifre care ne arată că aceștia înțeleg relația de dependență dintre situația mediului și calitatea vieții. La întrebarea „Pentru dumneavoastră personal, cât de importantă este protejarea mediului înconjurător?”, 80 de procente au răspuns că este „Destul de importantă” sau ”Foarte importantă”, în creștere cu 35 de procente față de rezultatele aceluiași studiu realizat în 2011 de Gallup. De asemenea, în rândul reprezentanților instituțiilor locale 87 de procente cred că protejarea mediului e foarte importantă.

Studiul a fost realizat de Gallup pentru WWF România, în perioada 30 ianuarie-15 februarie 2015, pe un eșantion de 1100 de persoane, cu vârste de la 18 ani în sus, din zona Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt.

Copyright © 2015 Gallup, Inc. All rights reserved.

Copyright © 2015 Gallup, Inc. All rights reserved.

Probleme de mediu resimțite în Transilvania

În privința calității mediului, nemulțumirea cea mai mare a localnicilor e legată de starea pădurilor, 30 de procente dintre localnici considerând că starea pădurilor e proastă sau foarte proastă, cifră în creștere, față de anul de referință, 2011. Reprezentanții autorităților locale cred, în proporție de 29 de procente, că apa are o calitate proastă sau foarte proastă.

La întrebarea privind principalele trei probleme de mediu care îi îngrijorează cel mai mult, cele mai multe mențiuni au fost înregistrate pentru „calamități naturale”, „schimbări climatice” și „poluarea apelor”. Acestea sunt urmate de probleme precum dezastrele produse de oameni (scurgeri de petrol, accidentele industriale etc.) și impactul chimicalelor folosite în produsele de zi cu zi asupra sănătății.

70 de procente din reprezentanților instituțiilor locale se consideră foarte familiarizați cu conceptele-cheie de „încălzire globală”, „schimbări climatice” și „biodiversitate”, iar îngrijorările acestora se referă în primul rând la schimbările climatice, impactul chimicalelor folosite în produsele de zi cu zi asupra sănătății și pierderea biodiversității. Pe un al doilea palier se situează poluarea apelor, utilizarea de organisme modificate gentic în agricultură și dezastrele produse de oameni.

Motivele pentru care Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare a fost inclusă în rețeaua Natura 2000

Rezultatele studiului arată că este în continuare nevoie de lămuriri în ceea ce privește motivele pentru care zona a fost inclusă în rețeaua Natura 2000. Acest lucru se datorează existenței în acest areal a anumitor specii sălbatice de faună și floră și a anumitor habitate (zone naturale) considerate importante din punct de vedere ecologic, rare sau vulnerabile la nivel european și care sunt incluse în anexele celor două directive europene cheie pentru conservarea naturii – Directiva Păsări, adoptată în anul 1979, și Directiva Habitate, adoptată în 1992.

Din punct de vedere al speciilor, în zonă sunt: peste 1.000 de specii de floră din care 10 taxoni de interes european și 11 taxoni de interes național (ex. angelica, arnica, papucul doamnei, orhidee), 27 specii de mamifere din care 5 de interes european (ex. lupul, ursul, vidra), 225 specii de păsări din care 42 de interes european și 76 de interes național (ex. uliul păsărar, uliul porumbar, cristelul de câmp sau ciocănitoarea de stejar), 18 specii de amfibieni din care 10 de interes european (ex. buhaiul de baltă cu burtă roșie sau tritonul), pești (porcușorul de nisip sau  pietrarul) și circa 600 specii de fluturi din care șase de interes european și 22 de interes național (ex. albăstrelul argintiu sau fluturele de foc). În ce privește habitatele protejate, în zonă există păduri de stejar pufos, păduri de stejar și gorun, tufărișuri, fânețe și pajiști seminaturale, și altele. Toate acestea sunt cuprinse în șapte situri Natura 2000 și trei arii protejate de interes național, care împreună formează cea mai mare zonă ca suprafață din țară cu statut de protecție, după Delta Dunării.

Beneficiile și obligațiile locuitorilor din siturile Natura 2000

Studiul a mai arătat și faptul că este în continuare nevoie de informare privind beneficiile și obligațiile locuitorilor din siturile Natura 2000.

Pe lângă condițiile sănătoase de trai, localnicii au oportunități de dezvoltare a unor afaceri „verzi”, cu produse locale, oferte de ecoturism și punerea în valoare a meșteșugurilor tradiționale, ce se pot promova sub egida Natura 2000. WWF România, împreună cu Fundația ADEPT Transilvania și Mihai Eminescu Trust vor publica în perioada următoare un ghid pentru sprijinirea localnicilor în accesarea de fonduri publice (prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și alte programe naționale). Ghidul va oferi detalii despre subvențiile și plățile la care localnicii au dreptul și care îi pot ajuta să se dezvolte și să-și obțină venituri suplimentare.

Localnicii au responsabilitatea și obligația de a evita distrugerea sau degradarea stării habitatelor și a speciilor pentru care zonele au fost incluse în rețeaua Natura 2000. Pentru proiectele de investiții, antreprenorii trebuie să se consulte și să obțină aprobarea custodelui sitului, ce are responsabilitatea implementării Planului de management al zonei. Iar pentru a beneficia de plățile compensatorii, localnicii trebuie să respecte condițiile prevăzute în fișele măsurilor corespunzătoare din PNDR.

Studiul Gallup, precum și elaborarea Planului de management și numeroase activități de informare și educație derulate în această zonă fac parte din proiectul „Pentru Natură și Comunități Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”, care este implementat în perioada martie 2011–mai 2015 de WWF-România, în parteneriat cu Fundația ADEPT, Fundația Mihai Eminescu Trust, Agenția Regională de Protecție a Mediului Sibiu și Ecotur Sibiu. Acesta este cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional de Mediu și are o valoare de 12.652.463 lei.

Mai citește și:

Cel mai bun proiect Natura 2000 din Europa se află în România

Economia socială, șansa a 20 de mici producători de miere de pe Valea Barcăului de a intra pe piață

Fundația Carpathia a cumpărat mii de hectare de pădure în Munții Făgăraș pentru a le salva de la tăiere

Comentarii

comentarii