Studiu: Franta, ╚Ťara cu cel mai sustenabil sistem alimentar

in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 7 December 2017 74 Views

Datorit─â m─âsurilor adoptate de autorit─â╚Ťi ├«n ultima perioad─â, Franta a fost declarat─â recent cea mai sustenabil─â ╚Ťar─â atunci c├ónd vine vorba despre produc╚Ťia ╚Öi consumul de alimente.

sustenabilitate alimentar─â

Autorit─â╚Ťile franceze ╚Öi-au asumat lupta ├«mpotriva risipei alimentare ├«nc─â din 2016. Au introdus o lege care oblig─â retailerii s─â doneze alimentele nev├óndute ONG-urilor, dar ╚Öi una care oblig─â restaurantele s─â pun─â la dispozi╚Ťia clien╚Ťilor cutii pentru m├óncare la pachet.

Toate aceste m─âsuri i-au determinat pe speciali╚Ötii care realizeaz─â Indexul Sustenabilit─â╚Ťii Alimentare s─â claseze Fran╚Ťa pe primul loc din lume. Este urmat─â de Japonia, Germania, Spania, Suedia, Portugalia, Italia, Coreea de Sud ╚Öi Ungaria, pe ultimul loc situ├óndu-se Emiratele Arabe Unite.

Studiul a fost realizat în cadrul The Economist Intelligence Unit, pe 34 de state din întreaga lume.

Ce factori influen╚Ťeaz─â sustenabilitatea alimentar─â

Potrivit raportului, ╚Ť─ârile cu rezultate bune sunt cele care au adoptat ╚Öi au implementat politici guvernamentale solide referitoare la risipa alimentar─â, cercetarea ├«n agricultur─â ╚Öi conservarea biodiversit─â╚Ťii sau educa╚Ťia privind nutri╚Ťia. Conteaz─â de asemenea stilul de via╚Ť─â al cet─â╚Ťenilor, dietele sau activit─â╚Ťile fizice, prezen╚Ťa sau absen╚Ťa femeilor din agricultur─â, precum ╚Öi accesul la surse de ap─â dulce.

Sustenabilitatea lan╚Ťului alimentar este mai u╚Öor de asigurat ├«n ╚Ť─ârile cu venituri mari, dar cu popula╚Ťii mici ╚Öi rate de urbanizare mai pu╚Ťin accelerate.

Risipa alimentar─â, un factor decisiv pentru sustenabilitate

A╚Öa cum se men╚Ťioneaz─â ├«n raport, reglement─ârile pentru reducerea risipei au fost principalele m─âsuri care i-au asigurat Fran╚Ťei primul loc ├«n clasament. Leg─âtura este evident─â, av├ónd ├«n vedere impactul risipei asupra mediului ╚Öi societ─â╚Ťii.

Potrivit┬áFAO, risipim o treime din m├óncarea produs─â. ├Än 2007, pentru a ob╚Ťine alimentele ├«n final aruncate, am folosit┬á1.4 miliarde de hectare de p─âm├ónt, mai mult dec├ót suprafa╚Ťa Canadei ╚Öi a Indiei la un loc. Pentru a avea la dispozi╚Ťie p─âm├óntul arabil,┬áse defri╚Öeaz─â anual┬á9.7 milioane de hectare, adic─â 74% din totalul t─âierilor. Odat─â cu p─âdurile, dispar, evident, ╚Öi specii de mamifere, p─âs─âri, pe╚Öti ╚Öi amfibieni. ├Än plus, odat─â supraexploatat, p─âm├óntul necesit─â fertilizatori, care polueaz─â p─âm├óntul, r├óurile ╚Öi oceanele.

Pe l├óng─â p─âm├ónt, produc╚Ťia hranei necesit─â ap─â. Agricultura folose╚Öte┬á70% din consumul total de ap─â dulce, iar consumul aferent alimentelor risipite a ajuns ├«n 2007 la 250 km cubi, c├ót consumul SUA.

Nu ├«n ultimul r├ónd, produc╚Ťia alimentelor e mare consumatoare de┬áenergie, de cele mai multe ori ob╚Ťinut─â din combustibili fosili. Petrolul este folosit de-a lungul procesului: de la fertilizare, plantare, irigare ╚Öi cules, p├ón─â la transport, procesare ╚Öi r─âcire.

Dac─â┬árisipa alimentar─â┬áar fi o ╚Ťar─â, ar fi┬ápe locul al treilea la poluare, dup─â SUA ╚Öi China. Ar genera 33% din cantitatea total─â de emisii.

Comentarii

comentarii