Suntem pregătiți pentru aplicarea noilor reglementări ale Uniunii Europene?

in Opinii 14 April 2021 178 Views

Text de drd. Răzvan-Aurelian Munteanu 

“Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs și folosit, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Aceasta este o provocare pe care cetățenii, industria și guvernele trebuie să o abordeze împreună.”

Prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Importanța produselor din plastic este dată de larga utilizare a acestora atât în domenii de vârf ale tehnicii cât și în viața de zi cu zi. Deși plasticul reprezintă un material foarte important pentru economie și are multiple funcții, este nevoie urgentă de o găsirea unor soluții pentru o abordare ”circulară” în producția și consumul de plastic.

Începând cu anul 2018, în vederea tranziției către o economie circulară, Uniunea Europeană abordează problema materialelor plastice prin intermediul unei strategii care stabilește ca țintă ”ca toate ambalajele din plastic să fie reciclabile sau reutilizabile până în 2030”, țintă extrem de ambițioasă deoarece, în prezent, doar 30% din materialele plastice utilizate sunt colectate și reciclate.

Ținând cont de acest obiectiv, Uniunea Europeană dorește ”transformarea felului în care sunt concepute, fabricate, folosite și reciclate produsele din plastic”, în vederea asigurării tranziției către o economie circulară, asigurarea unei dezvoltări durabile, precum și creșterea gradului de inovare și ocupare în acest domeniu.

În România, media națională a deșeurilor atinge 0,67 kg/locuitor/zi, iar în București se atinge pragul de 0,9 kg/locuitor/zi. La nivelul Uniunii Europene, un locuitor generează 476 kg/locuitor/an. Comparativ, un locuitor din România generează 562 kg/locuitor/an.

În încercările de reducere a cantității de deșeuri, autoritățile publice locale au demarat ample programe de conștientizare în rândul cetățenilor, precum și investiții în infrastructură modernă, acestea având ca scop atât monitorizarea mai atentă a cantității de deșeuri, precum și colectarea separată și reciclarea acestora.

La nivelul UE, în anul 2018, rata medie de reciclare a deșeurilor municipale, la nivelul UE, este de 47,4%. Cea mai mare rată de reciclare a deșeurilor municipale se înregistrează în Germania, atingând 67,3%. România, cu o rată de doar 11,2% la nivel de 2018 și sub 14% în 2019 se află pe penultimul loc la acest indicator, departe de țintele asumate la nivel legislativ. Analiza acestui indicator, precum și importanța implementării cadrului legislativ reprezintă o prioritate pentru autoritățile publice locale, acestea depunând eforturi în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru a răspunde acestor nevoi, precum și de creștere a gradului de conștientizare și responsabilizare a populației. Conform datelor furnizate de către Eurostat, în fiecare an, europenii generează circa 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, din care, mai puțin de 30% sunt colectate pentru a fi reciclate.

80% din deșeurile marine sunt reprezentate de materialele plastice, producând daune mediului marin de circa 8 miliarde/an, conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite, prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Considerații privind DIRECTIVA (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

În septembrie 2015, Națiunile Unite au adoptat documentul cadru Agenda 2030, document ce stabilește 17 obiective pentru dezvoltare sustenabilă, având 169 obiective specifice. Uniunea Europeană la rândul ei s-a angajat în a depune toate eforturile necesare pentru implementarea acestor obiective de dezvoltare durabilă (SDG). La 2 decembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios privind economia circulară din care fac parte și Directiva EU privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

Directiva furnizează Strategia Europeană Privind Materialele Plastice și:

  • va face ca reciclarea să devină profitabilă pentru întreprinderi;
  • va reduce deșeurile din plastic;
  • va stimula investițiile și inovarea;
  • va încuraja schimbarea în întreaga lume.

Rolul Directivei este să prevină și să reducă impactul anumitor produse plastice asupra mediului și să promoveze o tranziție către o economie circulară, chiar interdicția unor produse.

Directiva impune o serie de măsuri dintre care cele mai importante:

1. Restricțiile de piață, astfel produsele din plastic care trebuie interzise în temeiul directivei includ:

  • tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii;
  • paie pentru băuturi;
  • recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat etc.

2. Marcare obligatorie a produselor – marcaj vizibil, clar lizibil;

3. Responsabilitate extinsă a producătorului. Producătorii vor trebui să acopere costurile pentru:

  • curățarea gestionării deșeurilor;
  • colectarea de date;
  • măsuri de sensibilizare.

4. Creșterea gradului de conștientizare:

  • informarea consumatorilor și încurajarea comportamentului consumatorului responsabil pentru a reduce deșeurile de la astfel de produse;
  • sensibilizarea consumatorilor cu privire la produsele alternative reutilizabile;
  • impactul eliminării necorespunzătoare a deșeurilor de plastic de unică folosință asupra sistemului de canalizare.

Soluții identificate

În primul rând trebuie analizat dacă autoritățile publice locale, mă voi opri asupra municipiului București, sunt pregătite pentru implementarea acestei directive. Pentru o analiză obiectivă vom analiza lanțul deșeurilor (vezi Fig. 1 – Propunere de intervenție pe lanțul deșeurilor municipale rezidențiale din HCL S1 227/2018) cu identificarea principalelor puncte de intervenție ale autorităților locale. Din figura nr. 1 se poate observa cum municipalitatea poate interveni în două zone principale astfel:

  1. în zona generatorului de deșeuri municipale rezidențiale printr-o infrastructură eficientă de colectare separată;
  2. prin intermediul stației de sortare (ce poate fi administrată direct prin management propriu sau sub forma unei gestiuni delegate).

Fig. 1. Propunere de intervenție pe lanțul deșeurilor municipale rezidențiale din HCL S1 227/2018

Sursa: prelucrări date Hotărârea Consiliului Local Sector1 Nr. 227/2018

Din perspectiva generatorului de deșeuri, la nivelul autorităților locale există o preocupare activă de a implementa soluții eficiente de colectare separată. Propunerea unei soluții vizează dezvoltarea de platforme pentru colectarea deșeurilor supraterane, dar și subterane. O serie de astfel de exemple sunt identificate atât în municipiul București cât și în principalele orașe din țară. O soluție completă am identificat la nivelul Sectorului 1 al Municipiului București, soluție prezentată prin (Hotărârea Consiliului Local Sector 1 Nr. 227/2018). Propunerea municipalității Sectorului 1 este aceea de a dezvolta platforme SMART de colectare separată (fie supraterane/subterane).

Avantajele acestor platforme, echipate cu o serie de senzori, față de soluția clasică sunt următoarele:

  • Oferă acces pe bază de card, doar asociațiile arondate la aceste puncte de colectare vor avea acces;
  • Oferă predictibilitate cu privire la momentul colectării deșeurilor ceea ce conduce la optimizarea flotei de colectare;
  • Reprezintă un instrument de identificare a nevoilor de intervenție, prin stabilirea momentului de colectare;
  • Contribuie la implementarea principiului “plătește pentru cât arunci;
  • Oferă informații în timp real cu privire la cantitățile colectate, prin introducerea cântarelor pe mașinile de colectare a deșeurilor și alocarea cantităților colectate selectiv pe asociații de proprietari;
  • Sistem de monitorizare video al platformei;
  • Echipamentele vor fi integrate într-o aplicație digitală.

În vederea implementării acestei soluții, suma estimată a fi investită este de aproximativ 40 mil. Euro, pentru un număr de 2000 de astfel de platforme SMART (supraterane/subterane, în funcție de constrângerile de teren). Investiția reprezintă o alternativă viabilă de control față de ceea ce există în prezent, permițând autorităților locale să dezvolte politici publice coerente de colectare separată a deșeurilor în vederea realizării țintelor asumate. De asemenea, considerăm că datele colectate prin intermediul platformei digitale reprezintă un instrument de aplicare a unor măsuri de informare și conștientizare eficiente.

Concluzii

O serie de întrebări își caută răspunsul:

  • Suntem pregătiți la nivel local pentru aplicarea noilor reglementări ale UE?
  • În rândul autotităților locale conștientizăm necesitatatea de a aloca resurse în acest domeniu?
  • Există experiență inter – instituțională în înțelegerea mecanismelor și a proceselor? Vezi relația autorități locale – OIREP;
  • Sunt suficient informați generatorii de deșeuri (populația) cu privire la necesitatea colectării separate?
  • Suntem pregătiți la nivel local cu infrastructură corespunzătoare?
  • Există colaborare/comunicare între actorii din piață?

Considerăm că suntem în urmă la capitolul implementare ținte de reciclare, însă soluțiile inteligente de colectare separată a deșeurilor, dublate de campanii constante de informare și conștientizare ne pot aduce mai aproape de îndeplinirea țintelor asumate. Desigur, astfel de soluții reprezintă o presiune majoră pe bugetele locale afectate de pandemie însă cu agilitate pot fi identificate și alte surse pe lângă cele ale bugetelor locale, dintre care amintim: Programul Operațional Infrastructura Mare, Programul Național de Redresare și Reziliență și să nu uităm că Green Deal Plan își propune să aloce până la 1.000 de mld EUR pentru finanțarea statelor membre pentru decarbonizarea UE.

Astfel, România prin administrația publică centrală/locală trebuie să ia în considerare aceste oportunități, să pregătească proiectele pentru a implementa politica de mediu la cerințele UE. Doar implementarea acestora va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de România în materie de propune să analizeze capacitatea autorităților publice locale din România de a implementa Directiva protecție a mediului prin creșterea ratei de reciclare a deșeurilor municipale.

DESPRE AUTOR

În calitate de funcționar public, în ultimii 10 ani cariera sa profesională a fost dedicată dezvoltării de programe durabile pentru comunitatea Sectorului 1, București. A fost implicat în diferite proiecte de investiții, cel mai cunoscut este legat de îmbunătățirea eficienței energetice „Programul de reabilitare termică blocurilor” etapa 2014-2016. În perioada  2019- aprilie 2021, a avut noi provocări în calitate de director adjunct în Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1.

În prezent Răzvan Munteanu s-a alăturat echipei Primăriei Municipiului București, în cadrul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic București, în poziția de director executiv adjunct.

Întrucât cercetarea reprezintă unul dintre domeniile sale de interes, începând cu anul 2019 este student doctorand în cadrul Universității de Studii Economice din București, Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului. Rezultatele tezei vor evalua impactul politicilor de mediu implementate în Municipiul București. A absolvit cursurile programului de master „Executive Master in Public Administration” în cadrul Hertie School of Governance – Berlin, Germania.

De asemenea, crearea de valoare publică, bunăstarea comunității și promovarea bunei guvernări reprezintă principalele obiective ale întregii sale activități profesionale și de cercetare.

Comentarii

comentarii