Warning: Array to string conversion in /home/greenreport/public_html/wp-includes/shortcodes.php on line 433
Array

Tipul de baraj minier propus pentru Roșia Montană este un pericol pentru populație și mediu

Barajul iazului de decantare de la mina de exploatare a cuprului și aurului Mount Polley, Canada, a cedat pe 4 august provocând unul dintre cele mai grave accidente miniere din ultimii ani. Peste 10 milioane de metri cubi de apă și 4,5 milioane de tone de steril toxic s-au scurs în râurile și lacurile regiunii British Columbia. Conform unui informări de presă a Alburnus Maior, acest tip de baraj, construit din arocamente, a fost propus și pentru exploatare de la Roșia Montană sau Certej.

Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultață Knight Piésold, aceeași care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei. Iazul minei propuse la Rosia Montana ar fi situat la doar 2 km în amonte de orașul Abrud.

Acesta este adevărul gol-goluț despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi sub nici o formă justificabile sau scuzabile. În faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezintă cu emfază că folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau greș. Este și cazul RMGC care susține că <<barajul prevăzut în proiectul Roșia Montană a fost evaluat în detaliu sub aspectul riscurilor, iar experții, atât români cât și internaționali, au confirmat că este de 100 de ori mai sigur decât barajele iazurilor de decantare existente în lume>>,  Odată accidentele însă produse, companiile dau faliment și rămâne în sarcina statului să remedieze prejudiciul produs. Același scenariu s-a întâmplat și la Baia Mare în 2000”, a declarat Tudor Brădățan, reprezentant al rețelei Mining Watch România.

Cercetările realizate de Knight Piésold pentru amplasarea iazului de decantare și studiile metereologice în zonă indică faptul că supraînălțarea pereților, precum și straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasării unei membrane pe fundul iazului.

Autoritățile analizează în prezent cauzele cedării barajului, un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului canadian declarând că au fost date, doar în luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depășirea nivelului permis al apelor uzate în iazul de decantare. Mai mult, liderul populației indigene (First Nations), Bev Sellers, a declarat că semnalele lor privind siguranța iazului au fost continuu ignorate.

Am urmărit declarațiile liderului populațiilor indigene și preocuparea oamenilor din orașul Likely care încearcă să înțeleagă ce li s-a întamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt întotdeauna dureroase, iar consecințele cele mai greu de suportat revin comunităților locale. În aceste clipe stăm alături de populațiile indigene locale și de locuitorii regiunii British Columbia”, a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior.

Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de accidente miniere cauzate de breșe în pereții sau barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej (1971) unde 89 de oameni au murit și Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiană, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, amenință în continuare orașele Quesnel și Likely, ducând la interzicerea consumului de apă și declararea stării de urgență în districtul regional Cariboo.

spot_img

Ultimele știri