Tranziția în regiunile miniere, de la plan la realitate 

in Energie, Opinii 4 June 2020 348 Views

Comisia Europeană a publicat pe 27 mai Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) care va finanța tranziția energetică, dar și redresarea economică post-COVID. Pentru comunitățile din regiunile miniere, cum sunt Valea Jiului și județul Gorj, bugetul a fost majorat și va trebui să răspundă unor nevoi profunde de reconstrucție economică și recalificare. 

Până la sfârşitul anului 2020, Comisia Europeană a anunțat că va oferi sprijin prin intermediul Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție pentru 18 state membre în pregătirea planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă, inclusiv în România. Aceste luni sunt decisive pentru viitorul economic al regiunilor carbonifere, aproape uitate sub fum și praf de autoritățile centrale.

Tranziție de succes 1/2

Mecanismul pentru Tranziție Justă este menit să susțină redezvoltarea zonelor care iau în serios procesul de decarbonizare, finanțând în mod direct regiunile cu o amprentă crescută de CO2. Pentru a-l accesa, statele membre trebuie mai întâi să se asigure că aceste regiuni își stabilesc strategii de tranziție, dar și să creeze programe operaționale care înlesnesc accesul regiunilor miniere la finanțările disponibile prin bugetul UE.

Abia acum, când sunt presate de UE, autoritățile române încearcă să găsească soluții specifice pentru zonele miniere care suferă de ani buni de dezechilibre economice. Programul Operațional Tranziție Echitabilă 2021 – 2027, lansat de către Ministerul Fondurilor Europene, este primul din România care prevede sprijin financiar specific pentru regiunile miniere în tranziție – Hunedoara și Gorj, dar și alte regiuni în care există industrii poluante – Prahova, Galați, Dolj și Mureș. Programul este menit să contribuie la crearea de noi IMM-uri și investiții în cele existente, în domeniul cercetării, în energia verde și reducerea gazelor cu efect de seră, dar și recalificarea forței de muncă sau găsirea unui loc de muncă.

Pentru că în Valea Jiului este nevoie de identificarea unor alternative reale, din 2018 am lucrat împreună cu Greenpeace România, autoritățile publice locale și ONG-urile din zonă pentru a găsi soluții de dezvoltare economică. Includerea regiunii în Platforma pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție a reprezentat un prim pas în acest sens. Aceeași Platformă oferă regiunii asistență tehnică prin programul START pentru identificarea celor mai benefice proiecte. În același timp, Ministerul Fondurilor Europene a declarat că Valea Jiului va beneficia de Investiții Teritoriale Integrate (ITI – fapt care va înlesni accesul acestora la fonduri europene), subcontractând și redactarea Strategiei pentru Valea Jiului, iar consultările publice sunt în desfășurare.

Gorjul riscă să piardă startul  

În Valea Jiului procesul de tranziție a început deja cu succes, însă majoritatea angajaților din sectorul cărbunelui se află în județul Gorj. Aici Complexul Energetic Oltenia (CEO) are 13.000 de angajați, iar județul nu pare să aibă niciun fel de plan pentru tranziția inevitabilă de la cărbune la surse de energie regenerabilă. Printre singurele acțiuni ale autorităților publice locale a fost o scrisoare trimisă de 13 primari prim-ministrului, prin care se cerea ca Gorjul să beneficieze de Investiții Teritoriale Integrate pentru a avea un avantaj în accesarea fondurilor europene.

Deși inițiativa reprezintă un pas în direcția bună, aceasta nu a propus o schimbare a statu-quo-ului în direcția decarbonizării economiei din județ. Din contră, autorii scrisorii menționează explicit că doresc ca industria cărbunelui să funcționeze pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp, în ciuda condițiilor pentru accesarea Fondului pentru Tranziție Justă. De asemenea, la CEO, viitorul este incert. Compania are în plan un parc fotovoltaic de 300 MW, insuficient pentru a menține măcar o parte a locurilor de muncă. Cinci dintre unitățile pe cărbune cu o capacitate totală de 1260 MW și patru mine deținute de companie vor fi înlocuite cu capacități pe gaz (1400 MW) în decursul următorilor patru ani, un plan incoerent cu decarbonizarea.

În Gorj este nevoie de mobilizare acum din partea autorităților locale și implicarea actorilor interesați din societatea civilă și mediul de afaceri în elaborarea unei strategii de tranziție. CEO joacă un rol important în acest demers și are șansa de a-și păstra rolul în sistemul energetic dacă planul de restructurare va fi coerent cu decarbonizarea în următorii 10 ani.

Finanțarea tranziției juste 

Efectele economice și sociale ale tranziției în regiunile afectate vor fi contracarate cu ajutorul a cel puțin 150 de miliarde euro pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Acest suport financiar va veni din 3 direcții:  (1) Fondul pentru Tranziție Justă – 40 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde sub noul program de redresare „Next Generation EU”; (2) Schema de investiții în Tranziția Justă InvestEU consolidată și (3) noi scheme de împrumut pentru sectorul public în valoare de 1,5 miliarde euro, alături de schema de împrumut a Băncii Europene de Investiții ce mobilizează 10 miliarde de euro. Bugetul final al Uniunii Europene va cuprinde și alte programe prin care vor putea fi finanțate proiecte în vederea tranziției juste, precum cele din Fondul European pentru Dezvoltare Regională sau Fondul de Coeziune.

2020 reprezintă un an în care autoritățile centrale trebuie să asigure tot cadrul necesar pentru ca regiunile carbonifere din România să își poată crea Planuri Teritoriale de Tranziție care să descrie tranziția la nivel local către o economie neutră din punct de vedere climatic, incluzând și pașii ce trebuie urmați în acest sens, luând în calcul și Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Planurile Teritoriale de Tranziție vor avea rolul de a coagula actorii relevanți din regiune sub o strategie comună de dezvoltare, fiind documente care decid viitorul economic al regiunilor, dar și parcursul energetic al țării.

DESPRE AUTOR: DAN DOBRE

Dan Dobre s-a alăturat echipei Bankwatch în 2019 fiind implicat în campania pentru eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic românesc. El lucrează îndeaproape cu comunitățile afectate de mineritul lignitului, dar și de termocentralele pe cărbune. Având în vedere că tranziția energetică poate afecta disproporționat comunitățile din regiunile carbonifere, o altă parte a eforturilor lui Dan se concentrează pe susținerea tranziției juste în Valea Jiului și Gorj. Dan este absolvent al masteratului de Teorie și Analiză Politică, având un interes specific pentru economia comportamentală.

Comentarii

comentarii