Turul casei în deșeuri menajere periculoase

in Poluare 21 September 2018 67 Views

Rom├ónia genereaz─â anual aproximativ 670.000 de tone de de╚Öeuri periculoase. Dac─â ├«n cazul celor provenite din diferite sectoare industriale sau din spitale exist─â at├ót legisla╚Ťie, c├ót ╚Öi infrastructur─â de colectare ╚Öi eliminare, pentru de╚Öeurile menajere periculoase reglement─ârile sunt aproximative ╚Öi infrastructura deficitar─â sau inexistent─â. Ce se ├«nt├ómpl─â cu aceste de╚Öeuri?

deșeuri menajere periculoase

De cele mai multe ori ajung la pubele ╚Öi de aici la gropile de gunoi. ├Än absen╚Ťa campaniilor de con╚Ötientizare, uneori nici m─âcar nu este evident pentru consumatori ce produse din gospod─ârie sunt periculoase pentru mediu ╚Öi, ├«n cele din urm─â, pentru s─ân─âtatea public─â. Cu at├ót mai grav cu c├ót nu exist─â ├«nc─âpere sau compartiment al casei care s─â nu fie surs─â de de╚Öeuri periculoase.

Camere

Electronicele ╚Öi electrocasnicele (televizoare, calculatoare, telefoane, ceasuri, aspiratoare) sunt o categorie relativ cunoscut─â de produse care nu trebuie aruncate la tomberon. Denumite generic DEEE (dispozitive electrice, electronice si electrocasnice) trebuie s─â beneficieze de un tratament aparte atunci c├ónd nu mai sunt utile ├«n gospod─ârii, pentru c─â au o mul╚Ťime de componente cu poten╚Ťial periculos ╚Öi, pe deasupra, pentru c─â multe dintre materialele care intr─â ├«n alc─âtuirea lor se pot recicla. La fel stau lucrurile ╚Öi cu bateriile ╚Öi acumulatorii. De cealalt─â parte, e destul de pu╚Ťin ╚Ötiut c─â l─âmpile cu neon sau becurile economice se ├«ncadreaz─â ├«n categoria de╚Öeurilor periculoase. L─âmpile cu neon, dar ╚Öi becurile economice con╚Ťin mercur, care poate afecta creierul, m─âduva spin─ârii, rinichii ╚Öi ficatul.

Multe de spus ╚Öi de f─âcut sunt ├«n ceea ce prive╚Öte medicamentele ╚Öi alte produse medicale utilizate la domiciliu, precum acele pentru sering─â sau glucometru ori pansamentele folosite. De cele mai multe ori, medicamentele expirate sau pe care pur ╚Öi simplu nu le mai folosim ajung la gropile de gunoi, de╚Öi con╚Ťin substan╚Ťe chimice intens poluante, care pot provoca ├«mboln─âviri dac─â p─âtrund ├«n p├ónza freatic─â. Se estimeaz─â c─â o cantitate de aproximativ 1.500 de tone de medicamente sf├ór╚Öe╚Öte anual la gropile de gunoi din Rom├ónia. C├ót despre ace ╚Öi pansamente, problema este poten╚Ťialul de transmitere a bolilor.

Buc─ât─ârie

Uleiul alimentar uzat este unul dintre cei mai mari poluan╚Ťi, un litru de ulei folosit ╚Öi aruncat la chiuvet─â contamin├ónd p├ón─â la un milion de litri de ap─â.┬áToate produsele care intr─â ├«n categoria electrocasnice (DEEE), frigider, aragaz, robot de buc─ât─ârie, cafetier─â etc., au statutul special ├«nainte amintit. Locul lor nu este la gunoi, ci ├«n centrele de reciclare.

Baie

Multe dintre produsele cosmetice con╚Ťin chimicale care pot d─âuna mediului. Cap de afi╚Ö sunt lacul de unghii, dizolvantul pentru oj─â, vopseaua ╚Öi fixativul pentru p─âr. Oja ╚Öi dizolvantul au ├«n compozi╚Ťie solven╚Ťi agresivi: toluenul ├«n cazul lacului de unghii ╚Öi acetona ├«n cazul dizvolvantului. Vopseaua pentru p─âr este considerat─â cel mai nociv produs cosmetic, av├ónd ├«n compozi╚Ťie o mul╚Ťime de substan╚Ťe chimice cu poten╚Ťial toxic, precum amoniacul, para-fenilendiamina sau peroxidul de hidrogen. Tuburile de fixativ con╚Ťin prin altele ╚Öi gaze inflamabile, un motiv ├«n plus s─â nu fie aruncate la ├«nt├ómplare. Pe l├óng─â acestea, mai trebuie amintite aparatele electrice (DEEE) pentru b─ârbierit, epilat, periile electrice pentru p─âr, periu╚Ťele de din╚Ťi electrice etc.

Debara

Lista de produse din debara care intr─â ├«n categoria celor periculoase este lung─â. Detergen╚Ťii, dezinfectan╚Ťii, solu╚Ťiile de igienizare, insecticidele – toate ar trebui s─â fie colectate selectiv ╚Öi eliminate corect. La fel stau lucrurile ╚Öi cu diferite produse folosite la renovarea sau ├«ntre╚Ťinerea casei, precum vopseaua cu latex, vopseaua pe baz─â de ulei, lacul protector, diluan╚Ťii ╚Öi produsele de cur─â╚Ťare a vopselei, izolan╚Ťii ╚Öi etan╚Öan╚Ťii. Unele dintre acestea pot fi identificate cu relativ─â u╚Öurin╚Ť─â, produc─âtorii fiind obliga╚Ťi s─â semnaleze pe ambalaje prin simboluri specifice riscuri precum: exploziv, inflamabil, toxic, nociv pentru s─ân─âtate sau periculos pentru mediul ├«nconjur─âtor.

Garaj

Benzina, uleiul de motor, filtrele de ulei, antigelul și bateriile uzate intră pe lista scurtă a produselor din garaj care nu ar trebui să sfârșească la pubelă sau la canalizare.

Gr─âdin─â

├Än cazul produselor chimice folosite ├«n gr─âdin─â (pesticide, erbicide, insecticide, ├«ngr─â╚Ö─âminte etc.) este destul de cunoscut caracterul lor toxic sau poten╚Ťialul poluant. Ceea ce nu schimb─â cu nimic datele problemei, ╚Öi aceste produse ajung├ónd de cele mai multe ori la tomberon, din lips─â de alternative.

Consecin╚Ťele trat─ârii iresponsabile a de╚Öeurilor menajere periculoase sunt numeroase ╚Öi foarte mari. Printre efectele d─âun─âtoare pentru mediu, oameni ╚Öi animale se num─âr─â contaminarea solului ╚Öi a aerului, poluarea apelor subterane ╚Öi a r├óurilor, riscul crescut de incendiu ╚Öi afectarea organismului uman sau animal, la toate nivelurile: sistemul nervos central, digestiv, sistemul reproduc─âtor ┼či endocrin, sistemul respirator, s├ónge, schelet.

Solu╚Ťiile func╚Ťionale sunt excep╚Ťii┬á

Variantele viabile de colectare selectiv─â sunt disponibile pentru un num─âr limitat de de╚Öeuri menajere periculoase, iar acest lucru este valabil ├«n special pentru popula╚Ťia din ora╚Öele mari. ├Än ora╚Öe, consumatorii pot l─âsa bateriile folosite ├«n recipientele dedicate din supermaketuri sau pot duce electronicele ╚Öi electrocasnicele pe care nu le mai folosesc ├«n centre de colectare. Tot aici pot fi amintite ╚Öi ini╚Ťiativele deocamdat─â izolate de colectare a uleiului uzat, alimentar sau de motor.

Rezolv─âri pe jum─âtate

Solu╚Ťia exist─â ╚Öi ├«n cazul medicamentelor, doar c─â, din cauza neclarit─â╚Ťilor din lege, nu este cu totul aplicabil─â. Medicamentele expirate, cu ambalaj deteriorat sau care nu mai sunt folosite ca urmare a schimb─ârii tratamentului ar trebui predate ├«n farmacii, de unde ar urma s─â fie preluate de operatori specializa╚Ťi. De╚Öi exist─â o legisla╚Ťie ├«n acest sens (Ordinul Ministerului S─ân─ât─â┼úii Nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien─â ┼či s─ân─âtate public─â privind mediul de via┼ú─â al popula┼úiei, precum ┼či Ordinul Ministerului S─ân─ât─â╚Ťii nr. 962/2009 pentru aprobarea Normelor privind ├«nfiin╚Ťarea, organizarea ╚Öi func╚Ťionarea farmaciilor ╚Öi drogheriilor), nu este prev─âzut ╚Öi cadrul pentru aplicare. Mai precis, legea nu specific─â cine anume trebuie s─â suporte costurile distrugerii medicamentelor predate ├«n farmacii. Prin urmare, nu toate farmaciile primesc medicamente expirate de la persoanele care doresc s─â protejeze mediul ╚Öi s─â respecte legea.

Vid de infrastructur─â

Cele mai multe de╚Öeuri casnice periculoase din Rom├ónia r─âm├ón ├«n afara solu╚Ťiilor de colectare ╚Öi gestionare corect─â. Suntem ├«nc─â foarte departe de Uniunea European─â, unde exist─â deja o infrastructur─â bine pus─â la punct pentru colectarea ╚Öi eliminarea acestor de╚Öeuri. De pild─â, ├«n Irlanda prim─âriile au obliga╚Ťia de a plasa recipiente speciale ├«n anumite intersec╚Ťii ale drumurilor importante, unde consumatorii casnici pot s─â lase de╚Öeuri periculoase precum DEEE, cosmetice expirate, bidoane cu vopsea sau diluant etc. De aici, de╚Öeurile sunt preluate de firme specializate. ├Än Italia, pot fi g─âsite ├«n fiecare farmacie recipiente de colectare a de╚Öeurilor medicamentoase, iar ├«n Fran╚Ťa exist─â chiar chio╚Öcuri stradale automatizate unde se colecteaz─â acele infectate cu fluide biologice folosite de bolnavii de diabet.

La polul cel─âlalt, ├«n Rom├ónia infrastructura de felul acesta este deficitar─â sau sau cu totul absent─â ├«n anumite regiuni. Problema este tocmai acest vid de infrastructur─â, pentru c─â o legisla╚Ťie ├«n domeniu exist─â ╚Öi prevede ╚Öi un responsabil pentru managementul de╚Öeurilor periculoase: autorit─â╚Ťile locale. Solu╚Ťiile cel mai u╚Öor de pus ├«n aplicare pentru prim─ârii ╚Öi cet─â╚Ťeni sunt plasarea unor recipiente speciale ├«n anumite zone predefinite ale cartierelor sau includerea acestor de╚Öeuri ├«n sistemul de colectare selectiv─â, astfel ├«nc├ót s─â existe, ├«n afara containerelor pentru plastic, sticl─â ╚Öi h├órtie, ╚Öi unele pentru de╚Öeuri menajere periculoase. ├Än completare, ar fi necesar─â crearea cadrului necesar pentru transportul ╚Öi eliminarea de╚Öeurilor menajere periculoase, ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót acestea s─â fie gestionate corect de companii specializate.

www.stericyle.ro

Comentarii

comentarii