Un cioban român dă în judecată UE alături de alți fermieri europeni afectați de schimbările climatice

in Autoritati, Impact, Poluare, Schimbări Climatice 26 April 2019 195 Views

Anul trecut, ciobanul Vlad Petru din Cugir, alături de alți fermieri europeni din state precum Portualia, Spania, Suedia, Germania și Italia au intentat un proces la Curtea Europeană. Aceștia acuză Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene că nu acționează adecvat împotriva schimbărilor climatice.

Săptămâna aceasta, reclamantul român și cel italian, antreprenorul Giorgio Elter din Aosta, din deja celebrul “People’s Climate Case” (Cazul Oameni pentru Climă) deschis la Tribunalul de pe lângă Curtea Europeană de Justiție, alături de avocata lor coordonatoare, Dr. Roda Verheyen, au fost prezenți la București pentru a se întâlni cu autoritățile din România. Întâlnire au vizat persoane precum secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ion Cîmpeanu, consilierii președintelui Klaus Iohannis, dar și parlamentari.

“Trebuie să ne schimbăm stilul de viață. Eu ca agricultor am făcut tot ceea ce puteam face, dar trebuie ca și autoritățile să schimbe strategia în ceea ce privește planul de mobilitate și sursele de energie”, a spus Giorgio Elter la o întâlnire cu presa.

Obiectivul întâlnirii

Vizita acestora ar constitui o oportunitate de a evidenția, din perspectiva președinției României a Consiliului Uniunii Europene și a Summitului de la Sibiu, efectele schimbărilor climatice asupra cetățenilor UE care deja afectează viețile oamenilor din zone sensibile. El ar putea influența, din aceeași perspectivă a președinției țării noastre, și discuțiile în curs privind strategia UE pe termen lung.

În plus, având în vedere campania electorală pentru alegerile europarlamentare, discuțiile pot fi, de asemenea, văzute ca o reamintire a responsabilității factorilor de decizie din UE, dar și din România, de a accelera în mod semnificativ ambițiile climatice ale Uniunii.

Procesul la Tribunalul de pe lângă CEJ

În mai 2018, zece familii din diferite state membre ale Uniunii Europene și din afara acesteia (România, Portugalia, Germania, Franța, Italia, Kenya, Fiji și Suedia), au depus o plângere la Tribunalul de pe lângă Curtea Europeană de Justiție pentru a contesta obiectivul UE privind schimbările climatice din 2030.

Reclamanții afectați de schimbările climatice susțin că obiectivul actual al UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, este insuficient în ceea ce privește necesitatea reală de a preveni efectele periculoase ale schimbărilor climatice și nu satisface cerințele esențiale de a proteja drepturile fundamentale ale vieții, sănătății, muncii și proprietății.

Reclamanții atacă trei acte legislative europene privind reglementarea emisiilor: Directiva privind Sistemul de Comercializare a Cotelor de Emisii – ETS, Regulamentul privind Partajarea Eforturilor – actualmente Regulamentul privind Acțiunea Climatică – și Regulamentul privind Utilizarea Terenului, Schimbarea Folosinței Terenurilor și Silvicultură – LULUCF, recent aprobate de Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European.

Aceștia solicită instanței să se pronunțe asupra faptului că schimbările climatice reprezintă o chestiune privind drepturile omului, că UE este responsabilă pentru a proteja drepturile cetățenilor, precum și drepturile copiilor de astăzi ori ale generațiilor viitoare și să intensifice eforturile de protejare a climei globale.

Ei sunt dispuși să activeze Tribunalul European pentru a impune instituțiilor legislative europene (Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene) să ia măsuri mai stricte de protecție a climei pentru a-și proteja drepturile fundamentale, precum și mediul înconjurător de la noi și de aiurea.

Strategia pe termen lung a Comisiei recunoaște că obiectivul UE privind schimbările climatice nu este în concordanță cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii la 1,5 ° C. În plus, Parlamentul European a solicitat o creștere a obiectivului UE pentru 2030 privind schimbările climatice de la 40% la 55% în rezoluțiile COP24 și strategiile pe termen lung. Aceste recunoașteri ale țintei scăzute din anul 2030 susțin solicitarea reclamanților și demonstrează că UE poate accelera acțiunile climatice pe termen scurt dacă există voință politică.

În răspunsul scris al Parlamentului European la Curte, admisibilitatea cauzei este contestată prin afirmarea faptului că reclamanții nu sunt afectați în mod direct și individual de schimbările climatice. În plus, echipele juridice ale Parlamentului European declară că răspunderea extracontractuală a acestui caz, așa cum este evidențiată în cererea reclamanților, este un “abuz de procedură”.

Comentarii

comentarii