O crestere spectaculoasa a algelor din Oceanul Antarctic a ajutat la inmagazinarea unei cantitati mari de carbon in sedimentele marine de pe fundul oceanului, potrivit unui nou studiu publicat in revista Nature. Desi confirma ideea inginerilor geologi ca fertilizarea oceanului este o metoda eficienta pentru a reduce emisiile de carbon, expertii spun ca sedimentele marine stocheaza mai putin carbon decat prevedeau inginerii.
Experimentul Crozex s-a desfasurat la 2.200 kilometri in largul Oceanului Antarctic, pe o suprafata de 120.000 de kilometri patrati, care a fost fertilizata cu fier.
"Am dovedit ca fierul ajuta la cresterea stocarii carbonului pe fundul oceanului, dar de 15 pana la 50 de ori mai putin decat estimasera geo-inginerii”, a declarat Raymond Pollard, de la Centrul National de Oceanografie din Southampton.
Potrivit lui Peter Burkill, director al fundatiei Sir Alister Hardy pentru Stiinta Oceanului, desi rezultatul este semnificativ, este imperativa testarea impactului ecologic al fertilizarii cu fier.
Gruparile ecologiste se opun planurilor de a fertiliza planctonul pentru ca implicatiile acestei interventii nu sunt cunoscute inca.
Folosirea algelor ca pe o pompa de carbon biologica este una dintre cele mai promitatoare tehnologii stiintifice pentru reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera. Planctonul este un burete natural pentru dioxid de carbon, iar expertii au sugerta ca stimuland cresterea planctonului, pot inmagazina pe fudnul oceanului cantitati mari de CO2.
Inca nu se cunoaste insa cat carbon poate fi inmagazinat pe fundul oceanului si pentru cata vreme este retinut acolo de sedimentele marine.
Germania a autorizat in aceasta luna cel mai mare experiment de fertilizare cu fier de pana acum.
