Usitall a purtat numeroase discutii si negocieri cu autoritati locale din mai multe municipii
Compania suedeza Usitall, specializata in dezvoltarea de centrale de productie a energiei electrice si termice pe baza de deseuri, anunta oprirea negocierilor cu autoritatile locale din Romania.
In ultimii doi ani, compania suedeza a purtat numeroase discutii si negocieri cu autoritati locale din mai multe municipii in vederea construirii in Romania a unor centrale termice in cogenerare. Usitall, ca dezvoltator al proiectelor, ar fi asigurat integral finantarea, principalele beneficii pentru comunitatile locale fiind productia de energie termica la costuri minime si eliminarea gunoiului municipal.
Desi Romania are o strategie nationala de gestionare a deseurilor si obiective clare impuse de Uniunea Europeana care presupun mai multe tinte intermediare, precum cele legate de inchiderea gropilor de gunoi neconforme normelor de mediu, nu exista inca un plan de implementare a acestei strategii care sa se bucure de sustinerea si de vointa intregii clase politice, a declarat Mattias Philipsson, CEO Usitall.
Tehnologia Usitall ar fi rezolvat doua mari probleme cu care se confrunta municipalitatile din Romania: cea a asigurarii caldurii, apei calde si energiei electrice la preturi competitive, precum si eliminarea deseurilor menajere in conditii de siguranta si cu impact minim asupra mediului inconjurator.
Mattias Philipsson
Negocierile noastre au esuat in primul rand la nivel local. Desi reprezentantii municipalitatilor au avut acces la toate informatiile despre tehnologia Usitall o perioada indelungata, nu a existat niciun angajament din partea acestora fata de planul nostru de investitie, in ciuda faptului ca solutia noastra de cogenerare ar asigura, in doar cativa ani, incalzirea apartamentelor din aceste orase la preturi extrem de competitive, folosind doar deseuri municipale. Din pacate, la nivelul autoritatilor locale nu exista deocamdata un plan sustenabil pentru asigurarea agentului termic pe termen lung, la costuri mici sau in ceea ce priveste impactul deseurilor asupra mediului inconjurator. Probabil mai sunt necesari cativa ani pana se va ajunge la prioritizarea acestor proiecte, noi ne mentinem disponibilitatea de a impartasi din experienta noastra in acest domeniu”, a adaugat Mattias Philipsson.
Pentru a stimula investitiile straine la nivel local in acest domeniu, oficialii Usitall considera ca autoritatile ar trebui sa atribuie in totalitate municipalitatilor puterea de a decide referitor la modalitatea de exploatare a deseurilor municipale, asa cum se intampla in toate celelalte state europene.
Usitall anunta investitii de pana la 400 milioane euro
Usitall a tatonat piata romanesca de mai multi ani fiind interesata sa construiasca astfel de proiecte in mai multe orase. In luna iulie 2012, compania a anuntat ca ar putea lua in toamna decizia de a investi intre 200 si 400 milioane euro in Romania pentru realizarea a doua unitati in Bucuresti si Galati.
De asemenea, Usitall a anuntat in 2008 ca vrea sa investeasca 100 milioane euro in constructia unei centrale de productie a energiei termice in Tulcea, care urma sa utilizeze drept combustibil deseurile. Compania a renuntat la idee in 2009, deoarece reteaua de distributie a energiei termice din Tulcea era prea mica si astfel investitia nu se mai justifica. Alte orase in care Usitall era interesata sa investeasca sunt Oradea si Timisoara.
Usitall este o companie suedeza cu o experienta de peste 60 de ani in constructia si operarea centralelor de cogenerare ce functioneaza prin valorificarea deseurilor municipale. Avantajul sistemului Usitall de producere a energiei consta in faptul ca foloseste o resursa regenerabila produsa local – gunoiul municipal – care poate inlocui cu succes combustibilii fosili pentru generarea de energie termica si electrica la preturi competitive.
Suedia transforma 50% din deseuri in energie
In Suedia sunt aproximativ 30 de centrale de co-generare care asigura 20% din necesarul de energie
In Suedia sunt aproximativ 30 de centrale de co-generare care asigura 20% din necesarul de energie, si doar 10 dintre aceste facilitati sunt detinute de firme private. Centralele sunt extrem de eficiente avand un randamente de peste 90%.
De altfel, potrivit reprezentanului Usitall, Mattias Philipsson, 4 tone de deseuri echivaleaza cu 1 tona de petrol sau cu 1,6 tone de carbune. „Este o problema de mentalitate. Peste tot deseurile sunt privite ca o problema, insa noi le vedem ca pe un bun care trebuie folosit”, a spus Philipsson.
Astfel, rata de transformare a deseurilor in energie a ajuns la 50% in Suedia, in timp ce 49% dintre acestea sunt reciclate si doar 1% sunt duse la gropile de gunoi. „Este vorba de caramizi, alte materiale de constructii inerte care nu le mai putem refolosi”, a mai declarat CEO-ul Usitall.
In comparatie, Romania depune la gropile de gunoi 99% din deseuri si recicleaza 1%.
Este vorba de schimbarea mentalitatilor. Cetatenii nostri au fost incurajati sa depuna deseurile la punctele de colectare. Daca nu il duc la centrele de reciclare atunci trebuie sa suporte costurile de ridicare care nu sunt deloc mici. Este un proiect pe termen lung in care trebuie implicata tanara generatie”, a mai declarat reprezentantul Usitall.
Usitall opereaza in Linkoping, al cincilea oras ca marime din Suedia, trei centrale de co-generare care folosesc ca si combustibil deseurile municipale. Anual sunt incinerate 700.000 de tone de deseuri municipale, provenite din 30 de municipalitati, inclusiv din Norvegia.
Puterea intalata a acestora este de 60 MW electrici si 180 MW termici si asigura energia pentru 90% din reteaua de termificare. Investitiile in cele trei centrale au fost asigurate de municipalitatea Linkoping care detine, prin Tekniska Verken Group, 100% din capitalul companiei Usitall.
Cu o cifra de afaceri de 800 de milioane de euro, in 2011, Tekniska Verken Group este cea mai mare companie din Suedia detinuta de o municipalitate si al patrule furnizor de energie din Suedia.
Profitul net pe 2011 s-a ridicat la 60 de milioane de euro, municipalitatii revenindu-i 25 de milioane.
