Waste cooking: Austriacul care îi învață pe străini cum să gătească din gunoi a ajuns în România

in EcoLIFESTYLE 8 July 2016 1,251 Views

Se numește David Gross și lucrează pentru televiziunea austriacă. Din 2012, a început să realizeze o emisiune despre gătitul din resturi alimentare, recuperate din gunoiul altora. Pentru cel de-al doilea sezon, la care lucrează qacum, a călătorit în 5 țări. Recent, s-a oprit și în România.

Am ajuns la locul filmării exact când echipa se pregătea de plecare. Cărau camerele, aparatura și un tomberon spre o furgonetă branduită cu numele proiectului: Waste cooking. Aveam să aflu puțin mai târziu că furgoneta funcționează cu ulei uzat și că tomberonul e de fapt bancul de lucru al bucătarului.

waste cooking romania 2

Waste cooking, în Olanda; Foto: Waste cooking

Bucătarul se numește David Gross, este jurnalist și activist în domeniul alimentar. Din 2012, când a început realizarea emisiunii, echipa sa a fimat 2 sezoane. În primul, au vizitat Austria, Germania, Franța, Belgia și Olanda. În cel de-al doilea, au călătorit în Danemarca, Marea Britanie, Italia, Grecia și România.

În 2012, când am început, subiectul era considerat tabu. Oamenii îl asociau cu un act criminat și cu o acțiune care îți poate ruina sănătatea. Acum, emisiunea este difuzată pe 3 canale europene.

Ce presupune emisiunea Waste cooking

Echipa emisiunii Waste cooking experimentează în fiecare episod, gătind din așa-zise resturi de mâncare. Este de fapt vorba despre alimente pe care alții nu le doresc, fie din rațiuni estetice, fie pentru că sunt aproape de data expirării. Cu toate acestea, ele sunt încă proaspete, fiind protejate de ambalaje.

Pentru a le obține, David și colegii fac ceea ce se numește „dumpster diving”. Se strecoară noaptea în curțile supermaketurilor și iau din tomberoane produse încă bune pentru consumul uman. În România, acțiunea ar fi încadrată la furt. În alte țări, precum Austria, e „în zona gri”, explică David. Preluarea alimentelor nu este infracțiune în sine, însă pătrunderea pe proprietate privată este.

După ce le obțin, le gătesc, direct în tomberonul lor. Astfel, încearcă să demonstreze cât mai multor persoane că se pot obține feluri de mâncare spectaculoase chiar și din resurse neaspectuoase. La final, împart mâncarea oamenilor prezenți. Cel mai puțin, au avut 3 degustatori, cel mai mult – 300.

Ce a găsit echipa Waste cooking pe teren

Filmările Waste cooking nu au loc în același spațiu. Echipa călătorește în diverse țări ale Europei, pentru a descoperi provocările din fiecare zonă. Totodată identifică și prezintă bucătari, activiști și modele de business care, salvând mâncare, îi ajută simultan pe cei defavorizați să supraviețuiască.

David mărturisește că cel mai tare în acest sezon l-a impresionat un bucătar din Grecia. Aceasta preia mâncarea nevândută, o gătește și o oferă persoanelor sărace și refugiaților. Un model asemănător de redistribuire au găsit și în România, la magazinul Somaro din București.

waste cooking romania 2

Waste cooking, în România; Foto: Waste cooking

Waste cooking în România

La Somaro, vin persoanele care nu benefiază de ajutor social, întrucât au puțin peste venitul minim garantat. Ele pot cumpăra de 3 ori pe săptămână produse alimentare cu 25% mai ieftine sau non-alimentare la prețuri cu până la 80-90% mai mici, în limita a câte 10 lei.

Magazinul din București se găsește în Piața Matache. Este și locul în care echipa de austrieci a filmat cooking show-ul din România.

waste cooking romania 3

Waste cooking, în România; Foto: Waste cooking

Înainte de filmare, au vizitat toți Parlamentul, unde au discutat cu consilierul lui Florin Alexe, parlamentarul care a inițiat legea anti-risipei alimentare.

Din câte ne-a povestit David, Alexe vrea să modifice propunerea legislativă, după ce ONG-urile și retailerii l-au avertizat că nu este bine scrisă. În forma actuală, legea ar urma să interzică organizațiilor să comercializeze produsele alimentare donate. Asta îi va pune în situația de a nu-și putea acoperi costurile de transport, depozitare și salarizare. Să sperăm că, totuși, acest lucru nu se va întâmpla.

Comentarii

comentarii