WWF România: Strategia Energetică pentru 2030 promovează combustibilii fosili și energia nucleară

in Energie 14 November 2018 63 Views

WWF România împreună cu mai multe organizații de mediu solicită revizuirea Strategiei Energetice 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050, publicată de Ministerul Energiei pentru că nu respectă angajamentele europene și promovează un mix energetic bazat pe combustibili fosili și energie nucleară. Potențialul României pentru energie regenerabilă sustenabilă este neglijat, mai spun organizațiile.

WWF România: Strategia Energetică pentru 2030 promovează combustibilii fosili și energia nucleară

„Schimbările climatice și pierderea biodiversității într-un ritm alarmant reprezintă provocări fără precedent în istoria omenirii, care necesită o implicare fără precedent. Strategia Energetică națională pentru 2030, cu perspectiva anului 2050, trebuie să contureze scenariile optime pentru eliminarea cărbunelui din sectorul energetic. Doar așa se poate face o tranziție reală către un sistem eficient bazat pe 100% energie din surse regenerabile sustenabile până la mijlocul acestui secol. În plus, trebuie eliminate proiectele hidroenergetice care au un impact major asupra biodiversității și investițiile-mamut în noi unități nucleare, cu analiza și valorificarea exclusiv a surselor sustenabile de biomasă și creșterea capacității de stocare a gazelor cu efect de seră prin soluții ecologice”, au transmis într-un comunicat cei de la WWF.

Deși, pentru a atinge țintele climatice vizate de Uniunea Europeană, asigurarea necesarului de energie exclusiv din surse regenerabile în perspectiva anului 2050 este obligatorie, traseul până la 100% energie regenerabilă nu este urmărit să fie atins în noua Strategie, mai spune organizația.

Cei de la WWF și partenerii critică faptul că este eliminată orice posibilitate de încurajare financiară a surselor sustenabile de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, dar și că producția distribuită de energie (energia injectată de prosumatori) este limitată, contrar curentului european, la 750 de MW instalați în anul 2030. Nu sunt prioritizate nici investițiile în modernizarea rețelei pentru a permite preluarea și distribuția energie din sursele regenerabile de energie, iar parcurile de regenerabile ar urma să fie dezvoltate abia după 2025.

ONG-urile de mediu din România – WWF România, Greenpeace România, 2Celsius, Bankwatch România, Federația Coaliția Natura 2000, Terra Mileniul III au solicitat revizuirea proiectului de Strategie Energetică și dezvoltarea unei noi viziuni de dezvoltare energetică a României, printr-o scrisoare comună și un document de poziție trimise atât autorităților din România, cât și Comisiei Europene.  

„În ceea ce privește hidroenergia, în loc să evite distrugerea ultimelor sectoare de râuri naturale din România, prioritizând retehnologizarea infrastructurilor existente, Strategia susține construcții hidroenergetice noi cu impact semnificativ de mediu și social. Un exemplu în acest sens îl constituie Hidrocentrala de la Turnu-Măgurele-Nicopole. Aceste infrastructuri fragmentează râuri, distrug zonele umede, împiedică migrația peștilor și transferul de sedimentele, provocând eroziunea malurilor râurilor și amenințând numeroase specii care depind de aceste ecosisteme”, mai transmit organizațiile.

Strategia încurajează totodată producerea energiei folosind biomasa (fără o definiție clară a acesteia ca sursă de energie regenerabilă) și implicit cultivarea plantelor energetice sau utilizarea masei lemnoase. Mai mult, în Strategia propusă se anticipează o scădere minoră a contribuției cărbunelui la mixul energetic până în 2030, urmând ca din acel moment să rămână constantă până în 2050.

„În ceea ce privește energia nucleară, Strategia promovează proiectul de construire a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, deși acesta este contestat de experți energeticieni și economiști deopotrivă. Exploatarea proiectului în cauză este condiționată de angajarea întregii societăți – a tuturor categoriilor de consumatori – în susținerea financiară a acestui proiect-mamut, timp de minim 30 de ani, adică întreaga perioadă de operare. Mai mult, odată cu dublarea numărului de reactoare, cresc proporțional riscurile nucleare asociate, fiind necesare soluții pentru gestionarea unor cantități duble de deșeuri radioactive și combustibil ars. Și asta în condițiile în care este cunoscut faptul că încă nu există soluții tehnice reale pentru stocarea permanentă a acestor elemente”, se mai arată în comunicat.

Comentarii

comentarii