Sporturile de iarnă și schimbările climatice: costurile ascunse ale zăpezii artificiale

in Biodiversitate 27 December 2017 142 Views

Schimb─ârile climatice aduc mai pu╚Ťin─â z─âpad─â ca oric├ónd, afect├ónd industria sporturilor de iarn─â care se bazeaz─â acum pe z─âpad─â artificial─â pentru a satisface cererea. ├Äns─â produc╚Ťia acesteia consum─â extrem de multe resurse ╚Öi afecteaz─â mediul ├«nconjur─âtor.

schimbari climatice zapada artificiala

de Ana Moca-Grama

Sta╚Ťiunile montane europene se confrunt─â cu cele mai uscate ierni din ultimul timp. ├Än Alpii Elve╚Ťieni, ultima iarn─â at├ót de uscat─â a fost ├«n 1864, iar previziunile arat─â c─â sta╚Ťiunile alpine vor pierde p├ón─â la 70% din cantitatea de z─âpad─â p├ón─â ├«n 2099. ├Än aceste condi╚Ťii, turismul are de suferit ╚Öi sta╚Ťiunile se bazeaz─â pe z─âpad─â artificial─â pentru a satisface cererea extrem de mare, ├«n special ├«n luna decembrie. ├Än Elve╚Ťia, 50% dintre p├órtii pot produce acum z─âpad─â artificial─â, iar ├«n Austria num─ârul se ridic─â la 70%.

Impactul z─âpezii artificiale asupra naturii

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â observ─â ├«ngrijora╚Ťi folosirea tot mai deas─â a z─âpezii artificiale, avertiz├ónd asupra costurilor procesului de produc╚Ťie ╚Öi asupra consecin╚Ťelor fa╚Ť─â de mediu.

Pentru ca tunurile de z─âpad─â s─â func╚Ťioneze, este nevoie de rezervoare generoase cu ap─â. Conform ONG-ului elve╚Ťian Pro Natura, acestea afecteaz─â geologia mun╚Ťilor, consum─â extrem de mult─â ap─â ╚Öi degradeaz─â cursurile de ap─â locale folosite pentru preluarea apei. Unele sta╚Ťiuni ajung s─â consume zeci de mii de litri de ap─â pe minut pentru a ╚Ťine p├órtiile ├«n form─â.

În plus, tunurile de zăpadă consumă foarte multă energie. Potrivit estimărilor, energia folosită de-a lungul unui sezon ar fi de ajuns pentru a alimenta un oraș mic.

Tunurile de z─âpad─â au nevoie de temperaturi mai mici de 0 grade pentru a func╚Ťiona. Sta╚Ťiunile au nevoie de temperaturi joase ├«nc─â din luna noiembrie pentru a avea p├órtiile gata ├«n decembrie. Astfel, unele sta╚Ťiuni care se afl─â la altitudini mai joase au g─âsit o alt─â solu╚Ťie: ÔÇ×fermeleÔÇŁ de z─âpad─â. Acestea implic─â stocarea a tone de z─âpad─â produse ├«n ianuarie ╚Öi februarie sub rumegu╚Ö, pe timp de var─â, p├ón─â la urm─âtorul sezon. Pe l├óng─â consumul substan╚Ťial de ap─â din r├óurile locale, acest procedeu ajunge s─â risipeasc─â p├ón─â la 30% din z─âpad─â, care se tope╚Öte pe parcursul verii.

Industria sporturilor de iarnă și exploatarea mediului

Industria sporturilor de iarn─â valoreaz─â miliarde de dolari, iar sta╚Ťiunile fac tot ce le st─â ├«n putin╚Ť─â pentru a oferi vizitatorilor condi╚Ťii propice, investind ├«n tehnologii care ofer─â z─âpad─â ╚Öi prelungesc sezonul. Spre deosebire de acum un secol, c├ónd primii schiori se adaptau condi╚Ťiilor meteo ╚Öi nu se a╚Öteptau la z─âpad─â din noiembrie p├ón─â ├«n aprilie, sporturile de iarn─â moderne creeaz─â artificial condi╚Ťiile de sport, consum├ónd foarte multe resurse ╚Öi afect├ónd habitatele naturale ale animalelor s─âlbatice.

Pentru a crea pârtii noi, regiuni întregi sunt despădurite, deranjând habitatul natural al multor specii de păsări și mamifere. Pârtiile afectează inclusiv vântul și luminozitatea din pădurile alăturate, scăzând calitatea habitatului.

├Än plus, sta╚Ťiunile se bazeaz─â pe combustibili fosili ╚Öi consum─â foarte mult─â electricitate pentru teleschiuri, telescaune ╚Öi telecabine. Func╚Ťionarea telecabinelor pentru o lun─â implic─â suficient─â energie electric─â pentru a alimenta aproape 4 gospod─ârii pentru un an. Un singur ratrac folosit pentru a men╚Ťine p├órtiile consum─â aproximativ 18 litri de motorin─â pe or─â ╚Öi produce dioxid de carbon, oxizi de azot ╚Öi alte particule poluante.

├Än condi╚Ťiile ├«n care iernile vor deveni tot mai calde ╚Öi mai uscate, industria sporturilor de iarn─â va trebui s─â g─âseasc─â solu╚Ťii mai sustenabile ╚Öi mai pu╚Ťin invazive. Multe sta╚Ťiuni fac deja eforturi pentru a minimiza impactul asupra mediului: energie regenerabil─â, gestionarea mai eficient─â a de╚Öeurilor, tehnologii ecologice de construc╚Ťie, menajarea p─âdurilor. Iubitorii sporturilor de iarn─â pot lua o decizie informat─â asupra sta╚Ťiunii pe care o vor vizita ╚Öi pot evita s─â mearg─â la schi ├«n afara sezonului.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Bra╚Öov ╚Öi a terminat Facultatea de Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii. Scrie, face fotografii pe film ╚Öi viseaz─â la o lume ├«n care omul ├«╚Öi re├«ntoarce sufletul c─âtre natur─â.

Comentarii

comentarii