Romaniei i s-a alocat de catre Uniunea Europeana (UE) peste doua miliarde de euro prin programul ISPA (Instrumente Structurale de Pre-Aderare), bani ce trebuie cheltuiti pana la 1 ianuarie 2010 pentru proiecte mari de infrastructura de transport sau pentru mediu. Ceea ce inseamna ca mai avem doar 10 luni ca sa cheltuim banii. In primavara anului trecut, responsabilii cu gestionarea ISPA in Romania declarau ca din totalul de 2,3 miliarde de euro – cat insumeaza contractele semnate – s-au facut plati de doar 768 milioane de euro. Adica mai putin de o treime. Cateva luni mai tarziu, pe site-ul Ministerului Finantelor a fost postata o situatie a stadiilor in care se gasesc unele dintre contractele de lucrari finantate prin ISPA.
Potrivit evaluarii, din cele 79 de contracte incheiate pentru proiecte de mediu, noua erau finalizate, sapte aveau intarzieri de la unu la 31 de luni, calculate fata de termenul contractual de finalizare a executiei lucrarii, noua au fost reziliate, iar pentru restul, datele contractuale de finalizare a lucrarilor depaseau vara anului 2008. Pentru sectorul rutier, din 17 proiecte, cinci erau finalizare, patru reziliate, iar restul, teoretic, "in lucru". In transportul feroviar, din 21 de proiecte, doar patru aveau intarzieri, la momentul realizarii statisticii, de pana la jumatate de an fata de termenul contractual de finalizare a executiei, insa niciun proiect nu era finalizat. "Mai trebuie absorbite circa 58% din fondurile disponibile, adica 1,1 miliarde de euro. Am platit deja Romaniei aproape 900 de milioane, dar este nevoie de o accelerare a gradului de absortie", spunea comisarul european Danuta Hübner, in septembrie 2008, cu ocazia unei intalniri cu oficialii romani.
Potrivit Ministerului Transporturilor, pentru unele memorandumuri semnate in cadrul acestui sector, in acest moment gradul de absorbtie este de numai 10%. Un singur memorandum care apare ca si finalizat – si acesta pentru asistenta tehnica (pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare). Media gradului de absorbtie pentru toate proiectele din transporturi este de numai 56%.
Intarzieri de pana la cinci ani
Curtea Europeana de Conturi a prezentat cu cateva zile in urma raportul referitor la proiectele de infrastructura finantate cu fonduri europene de pre-aderare (ISPA), document care arata ca 84% dintre acestea au inregistrat intarzieri, in statele membre. Pentru Ungaria, Polonia, Bulgaria Letonia si Romania intarzierile variaza de la 1 an la 5 ani. Raportul arata ca "proiectele nu au fost implementate conform planificarii initiale, au avut loc intarzieri semnificative si modificari in planurile de finantare". Astfel, 32 de proiecte, aprobate intre anii 2000 si 2003 (16 in domeniul mediului, 16 pentru transporturi) din sase tari membre UE, au intrat sub lupa expertilor Curtii Europene de Conturi. 16 proiecte au fost vizitate, in Cehia, Polonia, Letonia si Romania, iar celelalte 16 au fost studiate pe baza documentelor. Majoritatea proiectelor analizate trebuiau sa fie incheiate intre 2004 si 2006, conform Memorandumurilor financiare semnate initial. Insa numai cinci din 32 au fost incheiate la data stabilita: doua in Cehia, trei in Letonia. Asadar nici unul in Romania. Pentru celelalte 27 de proiecte, datele finalizarilor au fost amanate. Potrivit raportului european, intarzierile variaza de la: 2 la 5 ani in Polonia, de la 4 la 4,5 ani in Bulgaria, de 2 la 4,8 ani in Romania, la 1,5 ani in Ungaria si, de la 1 la 2 ani in Letonia.
Proiectele se considera finalizate atunci cand infrastructura completa este in functiune. In cazul proiectelor auditate, Curtea Europeana de Conturi a constatat cateva motive pentru intarzieri. Astfel, tarile candidate nu erau familiare cu procedurile UE, cu modalitatea pregatirii si implementarii proiectelor; au aparut dificultati in procedurile de achizitii (in 84% din proiectele analizate); au aparut falimente in cazul companiilor care au castigat licitatiile (13% din cazuri) sau planificarile au fost nerealiste (22% din cazuri). In 18 proiecte din 32, planificarea initiala nu a fost respectata, iar in sase cazuri costul total al proiectului a crescut si nu au mai fost disponibile alte resurse ISPA, tarile membre trebuind sa finanteze proiectele din resurse proprii.
Alti bani pierduti
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) ar putea anula partial sau total unele imprumuturi acordate Romaniei, care au un grad nesatisfacator de implementare. Institutia financiara internationala urmeaza sa identifice posibilitatea realocarii sumelor respective prin instrumentele care pot fi acordate de catre banca, in urma unei analize comune ce urmeaza sa fie efectuata in perioada imediat urmatoare, de catre Ministerul Finantelor si Banca Mondiala.
Oamenii de afaceri revoltati
Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a reclamat, la randul ei, constant, marile intarzieri si restante ce se constata in absorbtia fondurilor ISPA. AOAR a facut referire, cu precadere, la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor (n.r. – condusa de Liliana Georgeta Barnea, respon-sabila inclusiv de Programul Operational Sectorial-Transport 2007-2013).
AOAR considera de neadmis ca, pentru traseele unor autostrazi prevazute de cel putin 10 ani in programele europene de dezvoltare a infrastructurii rutiere, pentru care s-au alocat bani cu mult timp inainte de aderare, sa nu existe, acum, in al treilea an de la aderare la UE, proiecte de executie. Odata aprobate de catre Comisia Europeana, ar fi trebuit sa se inceapa lucrul intens, mai ales in aceasta perioada de criza economica.
"In continuare, Ministerul Transporturilor lanseaza public doar scuze privind lipsa de performanta, anticipata si pentru anul 2009, motivand insuficienta resurselor bugetare pe anul in curs, in loc sa prezinte lunar masuri de urgenta ferme, profesioniste si eficiente, initiate si aplicate pentru a determina in primul rand recuperarea urgenta a restantelor inacceptabile inregistrate in derularea ISPA – a carei finantare se incheie la 1 ianuarie 2010", se arata intr-un comunicat al AOAR.
Declaratia a venit ca reactie la explicatiile ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, potrivit caruia "ideea ca facem autostrazi cu bani de la UE este putin utopica". "UE ne da un sprijin important, consistent, inclusiv pe domeniul autostrazilor, e adevarat. Dar, spre exemplu, pentru perioada 2007-2013, pentru MTI, pentru toate modurile de transport si toate tipurile de drumuri sunt prevazuti vreo 4,7 miliarde de euro, la care trebuie sa mai punem noi aproape un miliard de euro. Pentru autostrazi sunt prevazuti 1,20 si ceva miliarde de euro la care trebuie sa punem noi contributia de cateva sute de milioane de euro. Deci, cu un miliard si jumatate nu avem cum sa facem autostrazile Romaniei. Banii de la UE vin foarte greu, foarte complicat. Si nu numai din cauza problemelor pe care le au unitatile de implementare, ci, in principal, din cauza lipsei de bani pentru exproprieri. Va dau un exemplu – daca o lucrare costa 100 de milioane de euro si UE ne da 75 de milioane de euro nerambursabili, noi trebuie sa punem 25.
La prima vedere, lucrurile par in regula. Numai ca, in afara de cele 25 de milioane, noi trebuie sa punem la dispozitie terenul, adica sa facem exproprieri – care, in unele zone pot insemna inca 50-60 de milioane de euro, depinde de preturile din acea zona. Apoi trebuie sa facem relocarea de utilitati, care s-ar putea si asta sa mai coste 10 milioane de euro, cel putin. Apoi TVA – taxa pe care trebuie sa o platim noi si atunci ajungem imediat la concluzia ca, pentru a lua 75 de milioane de euro nerambursabili de la UE, s-ar putea ca noi sa dam 100 sau 125 de milioane de euro de la bugetul de stat. Daca nu avem banii de la bugetul de stat, nu luam nici banii de la UE", a conchis ministrul.
