Criza apei: ÔÇ×Ziua zeroÔÇŁ se apropie pentru Maroc, India, Irak ╚Öi Spania

in Biodiversitate 16 April 201821 Views

Maroc, India, Irak ╚Öi Spania ar putea fi urm─âtoarele ╚Ť─âri care se confrunt─â cu lipsa apei odat─â cu sc─âderea nivelului apei din rezervoare, conform ultimelor imagini de satelit publicate de Resource Watch.

criza apei

┬ęNASA

Conform Institutului de Resurse Globale (WRI), zeci de ╚Ť─âri se vor confrunta cu sc─âderea rezervelor de ap─â. Cre╚Öterea cererii, schimb─ârile climatice ╚Öi gestionarea defectuoas─â a resurselor de ap─â sunt principalele probleme care accentueaz─â criza apei, ├«n special ├«n regiunile predispuse la secet─â.

Imaginile din satelit surprind patru dintre cele mai afectate rezervoare de ap─â din lume ╚Öi sunt publicate de ONG-ul Resource Watch pe platforma online cu acela╚Öi nume. Organiza╚Ťia colaboreaz─â cu zeci de parteneri, printre care se num─âr─â ONU ╚Öi guvernul olandez, pentru a construi un sistem de avertizare rapid─â care are ca scop anticiparea situa╚Ťiilor critice cum ar fi instabilitatea social─â, daunele economice ╚Öi migra╚Ťia. Prototipul va fi lansat mai t├órziu ├«n acest an.

├Än Maroc, nivelul apei din al doilea cel mai mare rezervor de ap─â din ╚Ťar─â, Al Massira, a sc─âzut cu 60% ├«n 3 ani din cauza secetelor, a extinderii sistemelor de iriga╚Ťii ╚Öi a cererii ├«n cre╚Ötere venit─â de la ora╚Öele din apropiere.

Conform estimărilor, în următoarele două decenii cererea apei în majoritatea orașelor mari va crește cu până la 100%. Un proiect de alimentare a orașului Marrakech va demara la sfârșitul acestui an, stârnind îngrijorarea că rezervorul va fi suprasolicitat.

├Än Irak, nivelurile de ap─â din barajul Mosul sunt cu 60% mai sc─âzute dec├ót ├«n anii ÔÇÖ90, din cauza precipita╚Ťiilor reduse ╚Öi a cererii ├«n cre╚Ötere din partea proiectelor hidroelectrice turce╚Öti. 22 de baraje ╚Öi 19 hidrocentrale au fost construite de-a lungul r├óurilor Tigru ╚Öi Eufrat, ape care ofer─â iriga╚Ťie, electricitate, transport ╚Öi ap─â potabil─â pentru milioane de irakieni.

Lipsa apei este unul dintre motivele principale care duce la cre╚Öterea de╚Öertific─ârii ├«n regiuni din sudul ╚Öi centrul Irakului. Criza apei accentueaz─â situa╚Ťiile de conflict ╚Öi este una dintre principalele cauze ale migra╚Ťiei locuitorilor din zonele rurale.

India a trecut prin numeroase secete grave în ultimii ani. Anul trecut, nivelurile scăzute ale apei din barajul Indira Sagar a dus la tensiuni între două state indiene, Madhya Pradesh și Gujarat. Gujarat alimentează rezervorul Sardar Sarovar de la Indira Sagar, însă până în prezent a primit doar 34% din cantitatea de apă alocată.

30 de milioane de oameni ╚Öi 1 milion de fermieri depind de apa din rezervorul Sardar Sarovar. ├Äncep├ónd cu luna trecut─â, guvernul din Gujarat a oprit furnizarea apei c─âtre sistemele de iriga╚Ťii. ├Än jur de 45% dintre locuitorii Indiei sunt angaja╚Ťi ├«n agricultur─â.

├Än ultimii ani, Spania a trecut prin secete care au secat r├óuri, au distrus recolte ╚Öi au st├órnit focuri s─âlbatice. Suprafa╚Ťa barajului Buendia a sc─âzut cu 60% ├«n ultimii cinci ani, afect├ónd hidrocentralele ╚Öi determin├ónd cre╚Öterea pre╚Ťului electricit─â╚Ťii. Exper╚Ťii avertizeaz─â c─â Spania va trece prin secete tot mai dese ╚Öi mai intense, iar stresul hidric va cre╚Öte semnificativ ├«n multe zone ale ╚Ť─ârii p├ón─â ├«n 2040.

Green Report Shop Produse ECO

Charles Iceland, reprezentant World Resources Institute, a explicat pentru The Guardian c─â cele patru ╚Ť─âri prevestesc ceea ce va urma ╚Öi c─â situa╚Ťia din Cape Town se va repeta ├«n multe regiuni ale lumii.

ÔÇ×Lucrurile se vor ├«nr─âut─â╚Ťi la nivel global, pe m─âsur─â ce cererea apei cre╚Öte ╚Öi efectele schimb─ârilor climatice ├«ncep s─â fie sim╚Ťite.ÔÇŁ

Toate cele patru rezervoare sunt la latitudini medii, unde schimbările climatice cauzează secete mai frecvente și îndelungate.

├Än cadrul Resource Watch vor fi scanate toate cele 400 de rezervoare ale lumii, informa╚Ťia fiind oferit─â de NASA ╚Öi Agen╚Ťia Spa╚Ťial─â European─â (ESA).

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Bra╚Öov ╚Öi a terminat Facultatea de Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii. Scrie, face fotografii pe film ╚Öi viseaz─â la o lume ├«n care omul ├«╚Öi re├«ntoarce sufletul c─âtre natur─â.

Comentarii

comentarii